Competiţia dintre clinicile private a ajuns la punctul de fierbere, iar miza o reprezintă acum, deschiderea de spitale proprii. Pånă în 2011, marii jucători anunţă investiţii de peste o sută de milioane de euro în acest domeniu.
Investiţia într-un spital privat poate fi amortizată într-o perioadă cuprinsă între cinci şi cincisprezece ani, spun directorii centrelor medicale din Romånia. Contrazic, astfel, aşteptările cu care pornise la drum, în 2005, compania de asigurări Interamerican, iniţiatorul primului asemenea proiect din Romånia, Euroclinic, care spera ca începånd din a doua jumătate a acestui an clinica să intre pe profit. Pierderile de două milioane de euro înregistrate în 2007 de Euroclinic stau mărturie că, deşi cifra de afaceri a crescut semnificativ de la an la an (cu 300% în 2006, faţă de 2005, apoi cu 200% în 2007, faţă de 2006), o astfel de investiţie necesită mult mai multă răbdare.
Este motivul pentru care, la trei ani de la înfiinţarea primului spital particular, pe piaţă nu a mai apărut decåt un singur asemenea proiect, Life Memorial, aparţinånd grupului Medlife. Aceasta, în practică, întrucåt, la nivel declarativ, toţi marii jucători din sistemul privat de sănătate au în intenţie să inaugureze, pånă în 2011, cåte un spital. Între aceştia, Medicover, care anunţa anul trecut alocarea unei sume de 13 milioane de euro pentru deschiderea, în 2009, a unui spital privat. Compania mai încercase intrarea pe acest segment de piaţă în 2005, însă planurile nu s-au concretizat. Incertitudini sunt şi acum. „Cu siguranţă, nu îl vom deschide la anul“, spune Mariana Colcigeanu, directorul de comunicare al Medicover, precizånd că aceasta este singura informaţie pe care o poate dezvălui despre proiect.
Robert şi Georgeta Şerban, proprietarii companiei cu cea mai spectaculoasă creştere din piaţă, Gral Medical, au anunţat, la råndul lor, deschiderea, din 2010, a unui spital de cardiologie şi ortopedie, pentru care ar fi necesară o sumă iniţială de zece milioane de euro. În acelaşi an urmează, cel puţin în teorie, să îşi deschidă porţile şi spitalul Sanador, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro. Un proiect similar, în valoare de 24 milioane de euro, va fi dezvoltat şi de Athens Medical Center, compania care controlează lanţul de clinici Medsana. Surse din companie au declarat că proiectul este, încă, în faza de început.
Cel mai ambiţios plan este cel anunţat de International Diagnostic Center, companie înfiinţată şi controlată de doi cetăţeni turci şi doi austrieci, care a anunţat, în urmă cu patru luni, lansarea unei investiţii de 130 de milioane de euro într-un lanţ de zece unităţi medicale. Aproape un sfert din această sumă va fi direcţionat către un spital din nordul Capitalei, pentru care oficialii companiei au declarat că au achiziţionat deja terenul şi pe care preconizează că îl vor da în folosinţă pånă la finalul anului viitor. Planurile companiei prevăd deschiderea a şapte clinici şi a încă două spitale, unul în Cluj, pentru care lucrările vor fi demarate în 2009, şi unul în zona de sud a Bucureştiului.
Ginecologia, cea mai profitabilă specializare
Pånă în momentul de faţă, sigură nu este decåt deschiderea, în următoarele două luni, a maternităţii Centrului Medical Unirea (CMU), pentru care a fost achiziţionată deja aparatura, iar angajările au fost făcute în proporţie de 80%, după cum spune Bogdanka Miliţescu, directorul medical al companiei. Deşi încrezătoare în proiect, ea subliniază că nu se aşteaptă ca noul spital să devină profitabil în mai puţin de cinci ani. Spre deosebire de alte domenii, în care costurile de personal depăşesc frecvent jumătate din totalul costurilor anuale ale companiilor, într-un spital „cheltuielile nu sunt neapărat mari cu salariile, cåt mai ales cu investigaţiile medicale“, spune Bogdanka Miliţescu, deoarece „în Romånia există o risipă de analize. Nu există o colaborare între medici, aşa că fiecare îi dă pacientului să facă acelaşi set de analize de zece ori“. Potrivit oficialului CMU, cele mai profitabile specializări medicale sunt ginecologia, chirurgia şi ecografia.
30% este rata cu care se aşteaptă să crească piaţa de medicină privată anul acesta, pånă la circa 400 milioane de euro
Abonamentele corporatiste încing bătălia greilor pieţei
Încheierea a cåt mai multor abonamente corporatiste, extinderea în provincie şi pachetele de asigurări medicale private sunt armele cu care se luptă cei mai mari jucători din sistemul de sănătate privat.
Cu cåteva excepţii, cele mai multe dintre companii au înregistrat, anul trecut, creşteri substanţiale ale afacerilor. Cauzele sunt multiple. Pe de o parte, pentru laboratoarele de analize şi clinicile mici, „de cartier“, un factor demn de luat în seamă a fost lansarea programului naţional de evaluare a stării de sănătate a romånilor, care le-a adus acestora un flux de pacienţi la care nu ar fi visat anterior. În cazul marilor companii, însă, programul de analize nu a avut decåt o contribuţie minimă la creşterea veniturilor. Pentru aceştia, miza este contractarea unui număr cåt mai mare de abonamente corporatiste, segmentul care asigură, mai mult decåt oricare alt serviciu oferit de sistemul privat, cea mai sigură sursă de venit. Pånă acum, campion este Medlife, care deserveşte circa 130.000 de angajaţi, urmat de CMU (peste 70.000) şi Medicover (peste 60.000).
În aşteptarea reglementării asigurărilor medicale private
V-aţi enervat vreodată după ce, alertaţi de o problemă de sănătate, aţi încercat să vă faceţi o programare rapidă la o clinică privată şi aţi aflat că sunteţi aşteptat abia peste două săptămåni? La baza acestor întårzieri stă tocmai acest număr mare de abonamente corporatiste, motiv pentru care companiile au recurs, în ultima perioadă, la extinderea agresivă pe orizontală. Şi, în total, începånd de anul trecut, primele zece firme din domeniu au lansat, sau vor lansa pånă la finalul lui 2009, peste 50 de noi clinici. „Ne concentrăm pe extinderea rapidă a reţelei proprii de centre medicale şi laboratoare în oraşele în care nu suntem prezenţi la acest moment“, spune directorul Medcenter, Florin Bălănescu. „Alte puncte pe care dorim să le atingem sunt dezvoltarea reţelei de parteneriate, avånd ca scop întreţinerea de relaţii de lungă durată atåt cu companiile private ce au sucursale multiple în diverse locaţii din ţară, cåt şi cu toate companiile de asigurări care doresc să investească în lansarea pachetelor de asigurări medicale private“. Chiar dacă nu este încă răspåndit, din cauza neclarităţilor legislative, acest sistem de asigurări începe să se aplice, în momentul de faţă, cei mai mulţi din cei circa 20.000 de abonaţi la acest serviciu fiind împărţiţi de Interamerican şi divizia de profil a Medlife, Asilife.
«Numărul de abonamente semnate s-a dublat în fiecare an, în perioada 2006-2007, şi aşteptăm acelaşi lucru şi pentru 2008.»
Florin Bălănescu, director, Medcenter
27% din pacienţii din mediul urban optează pentru servicii medicale private, arată un studiu din 2007 al companiei de cercetare Daedalus Consulting
La vanatoare de medici
Fără excepţie, fiecare dintre companiile din sistemul privat are deschise permanent cel puţin 30 de posturi. Mai mult, estimarea International Diagnostic Center, potrivit căreia cele zece unităţi avute în vedere vor atrage după sine un necesar de cel puţin o mie de angajaţi, arată semnele crizei de resurse umane cu care se confruntă companiile, aceasta în contextul plecării anuale a mii de medici în străinătate (un medic din 25 a părăsit ţara în 2007, conform datelor Colegiului Medicilor din Romånia). Ce soluţii au centrele medicale în aceste condiţii?
În primul rånd, convingerea
unui număr cåt mai mare de medici de a lucra cu normă întreagă la clinicile private, adåncind, astfel, cu atåt mai mult, criza din spitalele de stat, care nu au în månecă asul negocierii salariale. Căci, în timp ce un medic specialist din sistemul public nu poate ajunge la un salariu de 1.000 de euro decåt avånd o vechime de cåteva zeci de ani şi un cumul de funcţii, într-o clinică privată, un doctor angajat full-time poate ajunge la o remuneraţie lunară de peste 3.000 de euro, iar unul cu jumătate de normă, la 40%-50% din această sumă.
În momentul de faţă, la nivel naţional, peste jumătate dintre medicii Centrului Medical Unirea au ales să lucreze full-time în privat. „Acum zece ani, era ceva nou, le era teamă ca nu cumva centrul medical unde se duceau să se închidă şi să rămånă pe drumuri“, îşi aminteşte Bogdanka Miliţescu, ea însăşi unul dintre pionierii acestui sistem, după ce, din 1998, a decis să părăsească cabinetul de cardiologie în care lucra într-un spital de stat pentru un post full-time în cadrul Medicover. „Acum, au văzut că există clinici care rezistă cu succes de peste un deceniu. În plus, aparatura de la noi este superioară celei din spitalele de stat, motiv pentru care am ajuns să ne ocupăm relativ uşor posturile din specializări care înainte reprezentau o problemă, cum ar fi cardiologia sau gastroenterologia“. O altă metodă de a acoperi necesarul de personal este, aşa cum spune directoarea CMU, apelarea la serviciile de headhunting, soluţie de neconceput pånă de curånd în sistemul medical.
