Inainte de prabusirea FNI-ului, in tesatura descrisa mai sus a fost atras, in 2000, presedintele CEC-ului de la acea vreme, Camemco Petrovici, azi decedat – de asemenea condamnat in acelasi dosar cu Vlas, Popa si compania.

Prima etapa, derulata cu avizul Ministerului Finantelor Publice, după ce s-a obţinut şi avizul Ministerului Finanţelor Publice, „a avut loc în data de 16.04.1999, cand între C.E.C. şi S.C.”SOV INVEST” S.A., s-a încheiat Convenţia pentru achiziţionarea de unităţi de fond F.N.I. în sumă de 40.000.000.000 ROL, pentru o perioadă de 91 zile de la data plăţii.  În data de 19.04.1999, cu O.P. nr.1217, C.E.C. a virat suma respectivă, pentru subscrierea unui număr de 128.000 unităţi de fond F.N.I., la o valoare de 312.500 lei/unitatea de fond”. Casa de Economii si Consemnatiuni, cea infiintata de Alexandru Ioan Cuza, intemeietorul Romaniei, printr-o lege promulgata in 1864, gira prin aceasta investitie FNI-ul in 1999.

Este de subliniat faptul ca Ministerul Finantelor aproba investitia la FNI si va aproba mai tarziu si contractul de fidejusiune-cautiune, metoda prin care CEC-ului i se vor pune in carca toate oalele sparte la FNI.Ca o curiozitate, Ministerul Finantelor in acea perioada era condus de Decebal Trian Remes, cel care in 2010 este dat de presedinte ca un exemplu de conduita pentru un Ministru de Finante, chiar un exemplu pentru domnul Ialomiteanu, actualul Ministru de Finante. Tot domnul Remes este acelasi care in 2007 a fost acuzat de luare de mita intr-un dosar, ingropat intre timp.

Revenind la combinatia FNI- CEC, prin acte aditionale la limita legii si informari mai mult sau mai putin complete ale membrilor Consiliului de Administratie, CEC-ul sub presedentia lui Cameco Petrovici investeste initial suma de 250 de miliarde ROL (25 milioane ROL). Totalul pagubei adusa CEC-ului, in mod direct, de FNI, a fost calculat sec in dosarul FNI la 115.809.867.250 ROL, prin expertiza contabila. Diferenta este intre suma totala investita (care este mult mai mare), minus restituirile catre CEC.  

Povestea nu se opreste aici, ci continua prin celebrul contract de fidejusiune-cautiune intre FNI si CEC. In esenta, in pofida legilor bancare si a unei prudente minime, presedintele CEC semneaza, de aceasta data fara acordul Consiliului de Administratie un contract prin care C.E.C. devine garant pentru FNI, in cazul in care fondul nu reuseste sa isi achite obligatiile catre deponentii care solicita returnarea. Acest contract a fost semnat pe 6.12.1999 si a fost inregistrat doar la Secretariatul CEC-ului, nefiind prezentat altor persoane. Desi legea bancara in vigoare la data respectiva mentiona ca numar minim de semnaturi a doi oficiali de rangul cel mai inalt in banca, pagubitii au sustinut cu success in instanta, de-a lungul a aprope 10 ani de procese, ca presedintele Camenco Petrovici putea angaja patrimonial banca, ca ordonator principal de credite.

Anterior, propuneri similar au fost prezentate Consiliului de Administratie, insa amanate pe diverse motive tehnice si de oportunitate. Jurista CEC a prezentat in aceste sedinte o nota cu opinii in care sustinea multe lucruri de bun simt, care puneau in discutie la modul cel mai serios oportunitatea semnarii contractului de catre CEC. Se mentiona ca in general acest tip de contract era accesoriu al unei relatii contractuale, aici fiind prezentat ca un contract de sine statator. Jurista mai mentiona in clar ca nu exista o suma maxima pana la care aceasta garantie sa poata fi acordata si propunea un plafon maximal de 100 miliarde ROL, lucru acceptat in cadrul sedintei. Petrovici a semnat ulterior acest document fara vreun plafon maximal, de aceea toate oalele sparte ale FNI-ului le plateste statul via CEC si ulterior AVAS.

Detalii

Citeşte şi
Episodul 1, 1981-1987 : Vîntu în epoca de Aur – de la contabilitate la „Secu”?
Episodul 2, 1999-2000 : „Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!”
Episodul 4, 2006-2010- Exploziv: Păgubiţii FNI, AVAS şi cele 300 de milioane de euro pe cale de a fi plătite acum
Episodul 5, 2000 – Asociaţii FNI: de la un fost prim-ministru la un viitor europarlamentar
Episodul 6: 2000-2002 – Unde sunt banii FNI-ului? Despre „băieţii” de la INDUSTRIAL EXPORT S.A.
Episodul 7, 2001-2002 – Oamenii FNI-ului şi demnitarii României, aceeaşi?
Episodul 8, 2001-2003 – Doru Nicolaescu, procurorii şi serviciul “Doi şi un sfert”
Episodul 9: 2002-2009 “O să vă popească Popa ăsta”
Episodul 10, 2008-2010: Şicane continue Băsescu – Vîntu
Epilog, 2010: Ce mai este necunoscut în afacerea SOV?