Pagubitii FNI s-au indreptat in instanta, cu ajutorul exceptionalei avocate Ana Diculescu-Sova, impotriva CEC-ului pentru despagubirea lor, conform contractului de fidejusiune-cautiune.

Ani de staruinte in instante ale AVAS-ului, in colaborare cu Ministerul de Finante nu au rezolvat solicitarea centrala: desfiintarea acestui contract ca nelegal intocmit. S-au prezentat numeroase dovezi, respinse pe banda rulanta de instanta. S-a precizat ca acest contract ar fi trebuit sa treaca pe la Consiliul de Administratie al CEC, pagubitii au demonstrat ca defunctul presedinte CEC Camenco Petrovici putea angaja patrimonial institutia, nelimitat. S-a incercat sustinerea ca domnul Petrovici a intocmit contractul fara avizele interne. Pabubitii au aratat ca nici nu avea nevoie de intreg parcursul de samnaturi, semnatarua lui fiind suficienta. In fine, AVAS si Ministerul Finantelor au incercat sa sustina ca acest contract a fost intocmit in defavoarea statului, cu intentia de frauda din partea fostului presedinte CEC. Raspunsul instantei a fost ca, desi contractul ramane in vigoare in dosarul civil, toate invinuirile asupra persoanei lui Camenco Petrovici pot fi semnalate in dosarul penal. Omul a murit intre timp, deci ce putem sa mai spunem?

Ceea ce este mai interesanta este urmarea. In 2006, cand CEC-ul a fost scos la privatizare, spectrul FNI plana asupra sa in acelasi mod in care spectrul Bancorex a planat asupra privatizarii BCR-ului. Solutia a fost aceeasi: printr-un act normativ, toate obligatiile CEC-ului rezultate din contractul de fidejusiune-cautiune – care inca se judeca la vremea aceea in instanta – au fost preluate de AVAS. Avand in vedere istoria, daca exista un cadavru sau ceva in descompunere, se preda in gestiunea AVAS.

Ce este si mai interesant este ca in anul de gratie 2009 si 2010, AVAS-ul este pus in fata mai multor sentinte definitive si executorii imediat ale pagubitilor FNI. De doi ani, conturile AVAS sunt blocate sistematic de executori judecatoresti, iar orice suma intrata din privatizari sau din vanzari este automat redirectionata catre pagubitii FNI. Aceasta situatie nu a fost prezentata niciodata publicului in integralitatea ei. Sumele platite pana acum sunt estimate de fosti colegi din AVAS la peste 120 de milioane de euro, iar sumele pentru care mai exista solicitari ar mai reprezenta inca 180 de milioane de euro. Totalul de 300 de milioane de euro este si cifra pomenita de presedintele Basescu, public si a fost inclusa intr-o estimare prezentata de institutie guvernului, prin doua note succesive atunci cand se lua in discutie, acum mai multe luni, reorganizarea AVAS.

Problema exploziva de aici nu este doar ca in 2010, intr-un an de criza, se platesc in continuare sumele care ar trebui sa ajunga la buget pentru a fi folosite pentru salarii, pensii si investitii catre pagubitii FNI. Problema cu adevarat exploziva este ca nu exista o baza de date cu cine sunt ei exact si daca li se datoreaza sau nu anumite sume si daca li se datoreaza in cuantumul stabilit de instanta, fie si intr-o sentinta definitiva. Baza de date, explica un fost coleg din AVAS, este „varza”. Cu alte cuvinte, exista situatii in care un pagubit depune o cerere pentru recuperarea unor sume, dar apeleaza si la executori judecatoresti. Exista situatii in care pagubitii apeleaza la doi executori judecatoresti pentru aceeasi sentinta. Intrucat nu exista o baza de date centralizate cu privire la pagubiti si chiar daca ar exista nu exista o evidenta centralizate, statul a ajuns in situatia in care a platit nu doar o singura data, ci de doua sau de trei ori aceeasi paguba FNI.

Situatia este cunoscuta la nivelul Primului Ministru, intrucat un raport de control a fost intocmit in urma celor doua runde de control desfasurate pe aceasta tema in sept-octombrie 2009 si in februarie 2010 de Corpul de Control al Primului Ministru in AVAS. Concluziile anchetei ar trebui facute publice si comunicate tuturor celor in drept, iar Guvernul ar trebui sa dispuna AVAS de urgenta reglementarea unei baze de date, in caz contrar contribuabilul roman va ajunge, in an de criza, din salariul taiat, sa plateasca nu doar o data, ci de mai multe ori pagubitii FNI cu sentinte irevocabile in mana. Ar trebui gasit de asemenea un mecanism de amanare si esalonare a acestor plati, pentru a nu bloca complet activitatea AVAS, cum s-a intamplat sistematic in ultimii doi ani.  Iar Nicolae Popa, daca tot revine din Indonezia, poate fi intrebat unde se gasesc listele complete, reale, ale investitorilor FNI. 

Detalii

Citeşte şi
Episodul 1, 1981-1987 : Vîntu în epoca de Aur – de la contabilitate la „Secu”?
Episodul 2, 1999-2000 : „Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!”
Episodul 3, 1999-2000 – Dormim liniştiţi până azi : statul co-participant la frauda FNI
Episodul 5, 2000 – Asociaţii FNI: de la un fost prim-ministru la un viitor europarlamentar
Episodul 6: 2000-2002 – Unde sunt banii FNI-ului? Despre „băieţii” de la INDUSTRIAL EXPORT S.A.
Episodul 7, 2001-2002 – Oamenii FNI-ului şi demnitarii României, aceeaşi?
Episodul 8, 2001-2003 – Doru Nicolaescu, procurorii şi serviciul “Doi şi un sfert”
Episodul 9: 2002-2009 “O să vă popească Popa ăsta”
Episodul 10, 2008-2010: Şicane continue Băsescu – Vîntu
Epilog, 2010: Ce mai este necunoscut în afacerea SOV?