Statul a incercat sa il “lege” pe Vantu si in 2002. Subiectul era de data aceasta incercarea de a vinde niste actiuni S.C. INDUSTRIALEXPORT S.A. catre Banca Agricola, la vremea aceea inca detinuta de stat.
Subiectul l-am preluat dintr-o ancheta in 2005 a lui Ovidiu Zara in “Curentul” (alias “Gaozarul” conform presedintelui Basescu) si preluata de Saptamana Financiara in numarul din 6 februarie 2006 sub numele de “15 gloante pentru anchetarea lui Vantu”. Subiectul, mult mai larg, se bazeaza pe un raport din 2003 al politest pe nume, Duvac transmis catre superiorul sau, Arion Ticanasu Janica, seful Directiei Cercetari Penale. In esenta, politistul Duvac povesteste despre ordonanta 367/P/2001 a Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cand lui Sorin Ovidiu Vantu si unor complici li se aduce acuzatia de inselaciune in subiectul vanzarii a 65.359 de actiuni la un pret supraevaluat, rechizitoriul acuzand un prejudiciu estimate la 49.999.635.000 lei vechi.
De acest rechizitoriu s-a ales praful, desi beneficia de declaratii complete de la Doru Nicolaescu, fost presedinte SOV INVEST, trecut subit de partea anchetatorilor. In timpul anchetei, politistul povesteste o intrevedere tete-a-tete cu “inculpatul” Vantu, in care acesta le da de inteles ca ii poate distruge pe politisti cand doreste, spunand ca “el nu vorbeste decat cu generalii, pe care urineaza cand doreste sic a sa-l anchetam ar trebui sa sa avem cel putin Harvard-ul”. Intr-o cauza conexa, cea a Bancii de Investitii si Dezvoltare, aceluias politest i se propune o bursa doctorala in afara tarii, intrucat SOV era informat ca este doctorand. Procurorul care instrumenta cazul Jurj Tudoran Remus este mutat de la sectia a II-a la sectia I-a in cadrul parchetului si i se ia conducerea anchetei.
Conducerea parchetului insista, conform declaratiei politistului, pentru administrarea de noi probe, chiar si acolo unde inculpatii – asociati ai lui Vantu nu o cerusera.
Ba mai mult, politistul care ajuta la instrumentarea dosarului penal continua, halucinant. Citez complet: “La începutul lunii aprilie 2003, deşi aveam bănuieli că sunt monitorizat de mai multă vre-me de serviciile secrete, am aflat de la conducerea I.G.P.R.-ului că sunt ascultat pe telefon şi să am grijă ce vorbesc.(….)
In urma unui telefon primit în data de 22.10.2003 de la o „sursă”, cunoştinþă a inc. Vîntu Sorin Ovidiu, după efectuarea audierii acestuia din urmă la ora 13.30 m-am deplasat la sediul firmei acestei persoane încunoştinþând-o în prealabil pe doamna procuror şef Şega Luminiþa despre acest aspect. Ajuns la întâlnire respectiva sursă mi-a adus la cunoştinþă că deşi nu mai se auziseră de circa 3 ani a fost chemat de către inc. Vîntu Sorin Ovidiu la vila sa din str. Paris pentru o discuþie urgentă. Această persoană mi-a spus că încă de la început inc. Vîntu Sorin Ovidiu i-a făcut cunoscut faptul că ştie că ne vedem şi că suntem în relaþii de amiciþie şi că doreşte să-mi transmită prin intermediul ei următorul mesaj: „din dispoziþia lui sunt interceptat de către organe specializate din UM 0962 de circa 1 lună de zile şi că dacă nu mă retrag din dosar o să facă presiuni pentru ca aceste persoane datoare lui să-mi însceneze un dosar de trafic de influenþă în legătură cu un ofiþer din provincie pe care m-am angajat eu că îl transfer în direcþia din care fac parte. Acesta mi-a mai spus că dacă nu-i va reuşi această înscenare va folosi în presă anumite discuþii pe care eu le-am avut în această perioadă cu persoane de sex feminin, altele decât soþia mea. De asemenea, mi s-a mai spus că de acelaşi tratament va beneficia şi colegul meu, Ovidiu Dobleagă.”
Politistii continua sa aiba probleme. De exemplu, li se explica ca delegatia lor la dosar, semnata de ministrul de interne Ioan Rus este ilegala. Politistii se duc sa il informeze pe Ilie Botos. Ilie Botos, dupa ce il suna pe Rus in prezenta politistilor, conform declaratiilor lor le spune sa isi vada de treaba, pentru ca lucrurile se vor lamuri ulterior. Speriat, politistul Constantin Duvac solicita sa poarte asupra sa arma din dotare cu munitie suplimentara de 15 cartuse, intrucat “nu isi face iluzii in obtinerea vreunei protectii din partea serviciilor specializate”.
Daca cele relatate mai sus sunt reale (nimeni nu s-a sinchisit vreodata sa ancheteze pe larg), atunci Sorin Ovidiu Vantu avea capacitatea uluitoare, cel putin in 2002, prin Serviciul “Doi si un Sfert”, ulterior rebotezat UM 0692 de a asculta insasi politistii care il anchetau intr-o ancheta care de altfel a murit, cu largul concurs al conducerii procuraturii din acea vreme. Intermediarul intre anchetatori si Vantu care a intalnit politistul povestea cu lux de amanunte picanteriile discutate de politist la telefon de el, precum si de un coleg apropiat. Toate amanuntele erau, “uluitor”,foarte exacte.
Detalii
Citeşte şi
Episodul 1, 1981-1987 : Vîntu în epoca de Aur – de la contabilitate la „Secu”?
Episodul 2, 1999-2000 : „Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!”
Episodul 3, 1999-2000 – Dormim liniştiţi până azi : statul co-participant la frauda FNI
Episodul 4, 2006-2010- Exploziv: Păgubiţii FNI, AVAS şi cele 300 de milioane de euro pe cale de a fi plătite acum
Episodul 5, 2000 – Asociaţii FNI: de la un fost prim-ministru la un viitor europarlamentar
Episodul 6: 2000-2002 – Unde sunt banii FNI-ului? Despre „băieţii” de la INDUSTRIAL EXPORT S.A.
Episodul 7, 2001-2002 – Oamenii FNI-ului şi demnitarii României, aceeaşi?
Episodul 9: 2002-2009 “O să vă popească Popa ăsta”
Episodul 10, 2008-2010: Şicane continue Băsescu – Vîntu
Epilog, 2010: Ce mai este necunoscut în afacerea SOV?
