În urmă cu exact un an de zile preţul petrolului sărea din record în record, antrenându-i pe analişti, care făceau estimări care de care mai îngrijorătoare. Pe data de 5 mai 2008, barilul de petrol ajunsese peste pragul de 120 de dolari, iar pe 21 mai sărise de 130.
Între timp, scăderea cererii de pe piaţă şi încetinirea ritmului de creştere a economiilor din toată lumea au făcut ca barilul să ajungă la un preţ pe care în urma cu un an niciun analist nu şi l-ar fi putut imagina.
Acum, există voci care spun că la primele semne ale însănătoşirii economiei mondiale, petrolul va începe să aibă din nou un preţ în creştere. De data asta, există şi păreri contrarii.
Astfel, după al doilea şoc petrolier care a avut loc în 1979, cererea de petrol a suferit o modificare, după care a început să se normalizeze la mijlocul anilor ’80. Analiştii prevăd un scenariu similar. În timp ce preţul unui baril de petrol este acum de 50 de dolari, se pare că în viitor acesta va ajunge în jurul valorii de 70 de dolari. Aceasta datorită consumului chinez şi indian care, odată cu repornirea motorului economiei, va începe să crească. Pe scurt, un petrol la 100 de dolari barilul este foarte probabil sau măcar previzibil, în opinia unor experţi.
Surpriza!
Aceste estimări nu iau în calcul actorul cheie în domeniul petrolului: Statele Unite. Există mai multe modificări ale comportamentului american care, dacă ar fi luate în seamă, ar duce la concluzia că lucrurile nu vor mai cum au fost.
În primul rând sunt declaraţiile lui Obama făcute săptămâna trecută în care acesta îşi exprima ambiţiile ca SUA să iasă de sub dependenţa de petrol. Mai mult, se pune întrebarea în ce măsură va creşte din nou apetitul pentru petrol al americanilor după ce criza se va fi terminat.
Conform unui studiu al Agenţiei Americane a Energiei, consumul de carburant a început să sufere diminuări încă din 2007 şi se pare că va urma această direcţie şi după criză.
În cifre situaţia stă în felul următor: din 1960 pînă în 1970, populaţia americană a crescut cu 13%, iar numărul de kilometri parcurşi a crescut în acelaşi interval de timp cu 54%, antrenând o creştere a consumului de carburant cu 45%. Între 1990 şi 2000, populaţia a crescut în aceeaşi proporţie, însă numărul de km parcurşi nu a progresat decât cu 28%, iar consumul de benzină cu 17%. Pe termen lung, această tendinţă se va accentua.
Mai mult, în 2008, biocarburanţii reprezentau 7% din consumul de benzină din America, iar acest procent este în continuă apreciere, cu atât mai mult cu cât noua administraţie încurajează acest lucru.
În 2008 au fost produse în Statele Unite nu mai puţin de 9 miliarde galoane de ethanol pe bază de porumb, dublu faţă de 2006. În 2007, un proiect energetic arăta că până în 2022, producţia de biocarburant din Statele Unite să ajungă la 36 de miliarde de galoane.
De asemenea, tot anul trecut, Departamentul american al Energiei a arătat că există proiecte ca până în 2030, 20% din cererea de electric să fie satisfăcută de curent produs prin metoda eoliană.
Conform planului dezvoltat de administraţia Obama, până în 2015, vor trebui să ajungă pe şoselele americane aproximativ 1 milion de autovehicule hibride.
Şi un ultim lucru, cel mai important, Obama îşi propune, conform informaţiilor apărute pe site-ul Casei Albe, ca în următorii 10 ani importurile de petrol dinspre Venezuela şi Orientul Mijlociu să fie complet eliminate.
Companiile petroliere
Pentru marii actori din industria petrolieră, provocările sunt uriaşe. Dacă în 2007 şi 2008 au avut profituri uriaşe, scăderea preţului petrolului le plasează într-o situaţie inconfortabilă. Un preţ de 50 de dolari pe un termen prelungit ar însemna ca investiţiile în petrol să nu mai aibă aceeaşi justificare.
Compensare?
Mulţi analiţti sunt de părere că în ciuda faptului că Statele Unite nu mai manifestă acelaşi interes pentru petrol, această cerere va putea fi compensată de economiile emergente, în special China şi India.
Însă, există o realitate incontestabilă: este mai mult decît evident că o ţară care produce o maşină ca Nano nu ia în calcul consumul de petrol pentru strategiile de creştere pe termen lung.
Astfel că, mai devreme sau mai târziu, era petrolului va apune, iar cei care acum meditează cel mai mult la acest lucru sunt statele a căror creştere economică depinde aproape exclusiv de petrol: Arabia Saudită, Kuweit, Venezuela, etc.
Unii analişti se întreabă în ce măsură pariul privind evoluţia pe termen a preţului petrolului va fi lăsat la voia întâmplării.