"Zona construcţiilor reprezintă, în momentul de faţă, un risc major pentru bănci, a declarat Erbaşu, la emisiunea Capital Tv, de la postul B1.

El crede că deocamdată "bani pentru investiţii nu sunt" la nivelul populaţiei, în condiţiile în care "şi banca zice că nu poţi plăti pentru o rată mai mult de 30% din cât câştigi".

Tendinţa din ultimul timp nu a fost foarte încurajatoare. "Chiar dacă veniturile par că au crescut, ele nu au acoperit majorările de preţuri la gaze, combustibili, energie", a arătat Erbaşu.

Autorităţile au încercat să impulsioneze piaţa, programul Prima Casă fiind un exemplu, dar reuşitele au venit într-o mică măsură. "Este destul de clar că stimulentele Guvernului s-au făcut simţite, dar nu cu un impact extrem de mare. În prima parte a crizei existau multe apartamente disponibile în imobilele noi. O parte dintre ele au fost vândute, a existat şi o tentativă de a bloca stimularea pentru apartamentele vechi. În acest moment, potenţialii cumpărători încă nu apar. Pentru casele mai ieftine sunt vizaţi tinerii. Ori ei trebuie să aibă locuri de muncă bine plătite şi garantate pe o periodă mai lungă. De asemenea, criza francului a descurajat apelanţii la credite", a precizat Cristian Erbaşu.

Greşelile din trecut

Absorbţia fondurilor europene s-a îmbunătăţit, ceea ce nu este suficient însă pentru o explozie a sectorului construcţiilor.

"La fondurile europene a avut loc o creştere destul de importantă, de 15% faţă de anul trecut. Din păcate acest lucru va fi caracteristic acestui an şi doar acestui an. Nu e un trend care se va menţine. În 2015 trebuie finalizate investiţiile vechi, Nu au fost demarate proiectele aferente bugetul 2014-2020. Abia în a doua parte a acestui an vor apărea ghidurile de aplicare. Deci constructorii vor avea de lucru pe aceste proiecte abia de prin 2017", a spus preşedintele patronatului din domeniu.

În anii precedenţi au fost comise şi unele greşeli. Autorităţile române finanţau lucrări pe bani puţini, urmând ca apoi să primească bani de la Uniunea Europeană, dar între timp observau că sumele trecute pe hârtie nu concordă cu realitatea. "Cei de la UE nu prea înţeleg cum e posibil să începi cu un buget şi să termini cu 50% în plus, mod de lucru practicat şi la noi. Dacă repetăm astfel de greşeli, nu vom învăţa nimic", a avertizat Cristian Erbaşu.

"Ne aflăm într-o extremă în care principalul investitor e statul, pentru că fondurile europene se derulează tot prin stat. Infrastructura trebuie realizată pentru a crea premisele investiţiilor venite din zona privată. Ştim cartiere cu preţuri foarte ridicate care nu au apă, canalizare. Din cauza infrastructurii proaste, multe companii mari fie nu vin, fie se gândesc să plece", a mai spus Erbaşu.

Calitate slabă, comisioane toxice

El crede că directiva europeană care stabileşte să nu se aleagă neapărat preţul cel mai mic la o licitaţie ar putea duce la o creşetere calitativă.

"Până acum se lua oferta cea mai ieftină, dar care de multe ori nu respecta caietul de sarcini", a menţionat preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Autorităţile aveau în comisii specialişti care evaluau calitatea ofertei, dar în multe situaţii acestea încercau să scape de această responsabilitate, astfel că lucrările aveau de suferit.

Alt aspect care trăgea în jos calitatea îl reprezentau celebrele comisioane. Întrebat dacă o firmă de construcţii poate trăi în condiţiile unui comision de 20%, Erbaşu a afirmat că "evident, in final aceşti bani dispar undeva, în sensul că ori lucrarea e de clabă calitate, ori firma nu îşi achită obligaţiile la stat, ori rămâne cu datorii la furnizori sau umflă preţul pentru a acoperi aceste cheltuieli".