„Țara noastră va merge la urne pentru a-şi alege preşedintele şi parlamentarii pe 14 mai”, a spus Recep Tayyip Erdogan într-un discurs după semnarea decretului, în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune.

Alegerile din 2023, cele mai importante pentru Turcia

Luni, pe data de 6 martie, alianța a șase partide de opoziție l-a desemnat pe Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), drept contracandidat al actualului președinte.

Potrivit sondajelor, rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare vor fi strânse, întrucât blocul de opoziție conduce la o diferență mică față de coaliția de guvernare.

Opoziția a promis inversarea multora dintre politicile lui Erdogan în ceea ce privește economia, drepturile cetățenilor și politica externă. Alegerile de anul acesta sunt considerate cele mai importante din istoria de 100 de ani ai Republicii.

Cine este contracandidatul lui Recep Tayyip Erdogan?

Opoziția din Turcia a trebuit să treacă printr-o ceartă publică pentru a putea ajunge la un consens în ceea ce privește candidatul la alegerile prezidențiale din această țară.

Formată din șase partide, opoziția a decis până la urmă să aibă un singur candidat la alegerile din data de 14 mai, iar acesta este economistul Kemal Kilicdaroglu.

În opinia unora, economistul în vârstă de 74 de ani nu are destulă carismă pentru a-l învinge pe actualul președintele al Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Cele șase partide din opoziție doresc să-l înlăture de la putere pe actualul președinte al Turciei pentru a revizui schimbările legislative și constituționale. De asemenea, opoziția turcă mai promite și revenirea la un sistem parlamentar, în loc de unul prezidențial.

Mulți oameni s-au înfuriat cu privire la modul în care guvernul de la Ankara a răspuns la cutremurele dezastruoase din ultima vreme. Aceiași oameni sunt supărați și din cauză că guvernul a închis ochii la construcțiile neconforme.

Îngrijorări în legătură cu scrutinul din primăvară

Există o îngrijorare în ceea ce privește scrutinul din luna mai, deoarece acesta ar putea reprezenta ultima șansă pentru democrația turcă.

Fostul ministru de Interne, Meral Akşener, care ocupă și funcția de președinte al Partidului Bun, a precizat că desemnarea lui Kemal Kilicdaroglu ca și candidat la alegerile prezidențiale riscă să ducă la un eșec total în alegeri. Tot el a cerut, săptămâna trecută, ca primarul din Istanbul, Ekrem İmamoglu, sau cel din Ankara, Mansur Yavaş, să candideze împotriva lui Erdogan.

Într-un final, acesta a fost de acord cu candidatura lui Kilicdaroglu, dar doar după ce a acceptat ca cei doi primari mai sus menționați că fie candidați comuni pentru funcția de vicepreședinte.

După anunțarea candidaturii, Kilicdaroglu a anunțat că fiecare șef al partidelor din coaliție vor deveni candidați pentru funcția de președinte, alături de cei doi primari, asta deși opoziția încearcă să elimine acest rol.

„Masa noastră este masa păcii şi a fraternităţii. Noi, Alianţa Naţiunii, vom conduce Turcia consultându-ne, prin consens”, a declarat el.

Totuși, dezbinarea din coaliție, care a fost arătată și publicului, ar putea să-l avantajeze pe președintele turc, spun observatorii.