Președintele Turciei a reiterat că nu este de acord cu primirea Finlandei și a Suediei în Alianța Atlanticului de Nord (NATO), în contextul în care cele două țări nordice au luat această decizie din cauza războiului început la data de 24 februarie.
Erdogan reiterează că nu este de acord cu primirea Finlandei și Suediei în NATO: Continuă să fie poziția noastră
Președintele Recep Tayyip Erdogan a reiterat, joi, poziția sa cu privire la aderarea Finlandei și a Suediei la Alianța Nord Atlantică. Potrivit declarațiilor sale făcute la televiziunea de stat turcă TRT, țara sa continuă să nu fie de acord cu aderarea acestor două state nordice.
”Noi le-am spus liderilor NATO că vom spune ‘nu’ cererilor Finlandei şi Suediei. Şi aceasta continuă să fie poziţia noastră”, a precizat Recep Tayyip Erdogan.
Ambasadorii NATO s-au întâlnit miercuri cu scopul de a deschide discuțiile de aderare în aceeași zi în care cele două țări și-au depus candidaturile, dar opoziția Ankarei a împiedicat un vot, a declarat o persoană cu cunoștințe directe despre acest subiect.
Mișcarea ridică îndoieli că NATO va putea aproba prima etapă a cererilor Finlandei și Suediei în una sau două săptămâni, așa cum a indicat secretarul general Jens Stoltenberg. De asemenea, ea pregătește terenul pentru câteva zile de diplomație intensă între SUA, Turcia, Finlanda și Suedia, scrie The Financial Times.
Un oficial turc a confirmat că Ankara a frânat procesul, dar a insistat că nu exclude perspectiva aderării Suediei și Finlandei.
„Nu spunem că nu pot fi membri NATO”, a spus oficialul. „Doar că trebuie să fim pe aceeași lungime de undă, pe aceeași pagină, în ceea ce privește amenințarea cu care ne confruntăm.”
Toți cei 30 de membri existenți ai NATO trebuie să ratifice cererile Finlandei și Suediei, dar acest proces începe doar după ce alianța de apărare emite un protocol de aderare și invită oficial cele două țări să adere.
Președintele Turciei i-a atacat pe aliații occidentali
Președintele Erdogan i-a atacat pe aliații occidentali pentru că nu respectă „sensibilitatea” Ankarei în materie de terorism și i-a acuzat pe ultimii solicitanți ai NATO că au refuzat să extrădeze 30 de persoane acuzate de acuzații legate de terorism în țara sa.
„Am cerut 30 de teroriști. Ei au spus: „Nu le dăm””, a declarat el într-un discurs în parlament. „Nu vreți să predați teroriști, dar vreți să vă alăturați NATO. Nu putem spune da unei organizații de securitate care este lipsită de securitate”.
Președintele turc, care are puterea de a se opune prin veto admiterii țărilor nordice în NATO, a declarat că membrii alianței ar trebui „să înțeleagă, să respecte și să sprijine” sensibilitatea Turciei cu privire la aceste grupuri, dar a adăugat: „Niciunul dintre aliații noștri nu a arătat respectul pe care îl așteptam față de sensibilitatea noastră”.
Decizia de la Helsinki și Stockholm de aderare la alianță, care ar redesena harta de securitate a Europei, vine după invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, un stat care nu este membru NATO și care are o graniță comună cu Rusia.