Produs Intern Brut (PIB) al României s-ar putea contracta în acest an cu 3% şi cu 1% în 2011, iar o revenire a creşterii economice este preconizată abia în 2012, se arată în raportul trimestrial "Eurozone Forecast - Autumn 2010" realizat de Ernst & Young în colaborare cu Oxford Economics. Revenirea economică va fi datorată intensificării investiţiilor şi consumului, însă riscurile pe termen scurt rămân sporite semnificativ, potrivit raportului. În plus, Ernst&Young
Produs Intern Brut (PIB) al României s-ar putea contracta în acest an cu 3% şi cu 1% în 2011, iar o revenire a creşterii economice este preconizată abia în 2012, se arată în raportul trimestrial „Eurozone Forecast – Autumn 2010” realizat de Ernst & Young în colaborare cu Oxford Economics.
Revenirea economică va fi datorată intensificării investiţiilor şi consumului, însă riscurile pe termen scurt rămân sporite semnificativ, potrivit raportului.
În plus, Ernst&Young şi Oxford Economic consideră că România nu ar putea înregistra un deficit bugetar de 3% din PIB până în 2015, ca urmare a incertitudinilor politice şi a profilului de creştere economică mai slabă decât cea preconizată.
„Prin urmare, obiectivul privind intrarea României în zona euro se va realiza în cel puţin cinci ani de acum înainte, sau chiar mai mult decât atât, dacă anul viitor urmează să asistăm la o criză mai profundă”, se spune în raport.
Guvernul estimează o scădere de doar 1,7%
Pentru acest an, Guvernul estimează o reducere în termeni reali a Produsului Intern Brut de 1,7–1,9%, comparativ cu creşterea de 1,3% avută în vedere la fundamentarea bugetului iniţial, şi un deficit bugetar de 6,8%, ţinta fiind inclusă şi în acordul cu FMI.
Executivul vizează şi reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB anul viitor şi la sub 3% din PIB în 2012.
În raportul realizat de Ernst&Young şi Oxford Economic analiştii susţin că problemele cu care se confruntă România s-au acutizat ca urmare a recesiunii profunde din ultimul an, perioadă în care cererea consumatorilor şi investiţiile tot mai reduse au dus la o scădere economică de 7%, după creşterea puternică de 7,4% înregistrată în 2008.
„Cu toate că în al doilea trimestru din 2010 s-a înregistrat o creştere de 0,3% a PIB-ului faţă de trimestrul anterior, aceasta este cu 0,5% mai mic decât în trimestrul doi din 2009. Astfel intervalul de creştere este doar un scurt răgaz înaintea noului val de recesiune preconizat pentru cea de-a doua jumătate a anului. De altfel, fără a ţine cont de creşterea din cel de-al doilea trimestru a PIB-ului, forţele recesiunii s-au intensificat deja, fiind sporite de presiunea exercitată asupra bugetelor familiale de majorarea TVA, dar şi de creşterea a indicelui preţurilor de consum de peste 7% din 2010 şi care la sfârşitul anului va ajunge la 8%”, se afirmă în raport.
Cheltuieli de consum reduse cu 5%
Potrivit analiştilor Ernst&Young cheltuielile de consum au scăzut în prima jumătate a acestui an, deşi în al doilea semestru al anului trecut au crescut. Trendul descedent este posibil să continue şi în a doua jumătate a anului. Astfel, este preconizată reducerea cheltuielilor de consum cu aproape 5% în acest an, după scăderea bruscă de 9,4% din 2009.
În plus, scăderea cererii interne cumulată cu perspectiva unei creşteri mici a zonei euro vor afecta capacitatea de redresare a producţiei industriale începută în primul trimestru al acestui an.
„Pe fondul unui excedent de capacitate situat încă la nivele ridicate şi al încrederii reduse a antreprenorilor si mediului de afaceri, este foarte probabil ca orice redresare a investiţiilor de capital să fie amânată pentru a doua jumătate a anului viitor”, se arată în raport.
Noi negocieri
Analiştii consideră că încrederea consumatorilor va rămâne la un nivel redus date fiind reducerile de personal din sectorul public conform acordului cu FMI şi în ciuda majorării ţintei de deficit bugetar pentru 2010 la circa 7% din PIB comparativ cu ţintă iniţială de 5,9%. În plus, Guvernul a anunţat că va fi necesară o nouă negociere cu FMI la expirarea în mai 2011 a acordului de împrumut de tip stand-by în valoare de 20 miliarde de euro.
„Refuzând emiterea titlurilor de stat cu randamente mai mari de 7%, guvernul se confruntă în prezent cu tot mai multe întârzieri la plata sumelor datorate de entităţile de stat companiilor private, lucru care, la rândul său, ar putea genera o criză acută a creditelor la sfârşitul acestui an”, se spune în raport.
Autorii raportului consideră că perspectiva este incertă, dat fiind faptul că redresarea situaţiei exporturilor din trimestrul doi va fi afectată de o nouă slăbire a economiei din zona euro, în timp ce intrările de sume provenite din transferurile de fonduri efectuate de către lucrătorii din UE vor fi supuse unei şi mai mari presiuni.
Creştere nesusţinută
În raport se mai arată că creşterea economică din zona Euro a fost surprinzătoare în al doilea trimestru, însă nu este sigur că va fi sustenabilă întrucât economia se confruntă obstacole puternice. Astfel, Ernst&Young şi Oxford Economics au revizuit previziunile pentru creşterea economică la 1,5%, deşi analiştii consideră că anul viitor aceasta va fi sub 1,4%. Revizuirea din acest an a fost determinată de performanţa economiei din Germania în al doilea trimestru.
În plus, analiştii consideră că şomajul din zona euro va continua să crească în prima jumătate a anului viitor, ajung la un maxim de peste 16,3 millioane persoane.
„Al doilea trimestru ar putea marca vârful de creştere pentru o anumită perioadă. Impactul anunţurilor reducerilor de cheltuieli şi creşterea taxelor în Europa încă nu s-a resimţit. Şi semne că revenirea economică a SUA încetineşte înseamnă că exporturile nu vor mai fi driver-ul revenirii, aşa cum se anticipase”, a declarat Marie Diron, senior cconomic advisor al raporului Ernst & Young Eurozone Forecast.
De asemenea, un obstacol în calea revenirii economiei este schimbarea politicilor fiscale ale guvernelor din zona euro de la expansiune la contracţie. Aceste politici fiscale vor încetini recuperarea economică în zona euro în anul următor cu 1%, după ce în acest an nu vor avea efecte. Politica fiscală expasionistă a contribuit cu 1% la creşterea PIB, potrivit raportului.
În raport se mai spune că Banca Centrală Europană se va confrunta cu sarcina de a crea un echilibru între dorinţa de a normaliza politica monetară cât de curând posibil şi riscul de a împiedica o revenire foarte fragilă. Analiştii estimează că BCE va menţine rata de politică monetară neschimbată până la jumătatea anului viitor şi va continua să ofere lichidităţi băncilor până cu puţin înainte de acea dată.
SURSA: Mediafax