"Altimetrul este pe roşu. Busola s-a dereglat", a declarat economistul şef de la Oddo Securities, Bruno Cavalier, evocând pesimismul şi teama ce au guvernat ringurile burselor în aceste ultime săptămâni.

"Trebuie timp pentru a se naşte un nou dinamism economic. Şi, în aşteptare, pieţele vor continua să fie foarte volatile, nervoase", a prezis Frédéric Buzaré, responsabil cu gestionarea portofoliilor la Dexia AM.

În această ambianţă foarte febrilă s-a deschis, vineri, în jurul orei 14.00 GMT, summitul G7 de la Marsilia, unde marile puteri vor încerca să găsească un răspuns convingător la criză.

Vineri însă, ministrul american de finanţe, Timothy Geithner, a lăsat să planeze îndoiala asupra speranţelor privind o acţiune concertată şi puternică a băncilor centrale din cele şapte state cele mai industrializate ale planetei.

Acestea ar trebui mai întâi ‘să-şi refacă conturile şi să decidă unde au latitudinea de a căuta soluţii pentru a contribui la întărirea creşterii’, a apreciat Geithner.

În absenţa progreselor asupra unui răspuns politic puternic şi concertat la criză, o revigorare a incertitudinilor asupra sănătăţii economice a zonei euro şi a relansării economice mondiale a provocat vineri căderea burselor.

La Paris, indicele vedetă CAC 40 a scăzut cu 3,6%, la Frankfurt Dax a pierdut 4%, în timp ce la Milano FTSE Mib a scăzut până la 4,93%. La Londra, Footsie-100 a rezistat ceva mai bine, pierzând numai 2,35%.

Din punctul de vedere al unui analist care a dorit să rămână anonim, riscul de contagiere al crizei greceşti şi puternica încetinire a economiei explică degringolada. Valorile bancare în special, victime ale zvonurilor privind lipsa sănătăţii financiare, au fost extrem de afectate.

Pe pieţele de schimb, euro a trecut pentru scurt timp sub pragul de 1,37 dolari, pentru prima dată de la finalul lunii februarie. În jurul orei 13.40 GMT, moneda europeană a scăzut la 1,3699 dolari, nivelul său cel mai scăzut de la 23 februarie, iar apoi a revenit la 1,37 dolari.

În contextul în care directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a cerut vineri dimineaţă ţărilor dezvoltate ‘să acţioneze cu curaj’ pentru a contracara încetinirea creşterii economice, europenii şi-au afişat din nou disensiunile.

Vineri după-amiază, economistul şef al BCE, germanul Jürgen Stark, a demisionat din funcţie, invocând ‘motive personale’.

Totuşi, înaltul responsabil şi-a exprimat în mai multe rânduri în ultimele săptămâni opoziţia faţă de faţă de programul de răscumpărare de obligaţiuni publice derulat de BCE pentru a ajuta ţările fragile din zona euro.

La rândul său, ministrul de finanţe german Wolfgang Schauble s-a opus categoric unor noi programe care ar fi degradat finanţele publice, apreciind că "combatarea crizei cu o îndatorare încă mai pronunţată’ ar fi ‘cel grav drum de urmat".

De cealaltă parte a Atlanticului, Wall Street-ul, puţin convins de planul de relansare a ofertei de muncă prezentat în ajun de preşedintele american Barack Obama, a făcut să crească nervozitatea deja existentă, evoluând în scădere. La ora 16.00 GMT, indicele Dow Jones pierduse 2,56%, iar Nasdaq 1,96%
SURSA: Agerpres