Erupţia preţului petrolului, de nestăvilit

În ultimii zece ani, cotaţia ţiţeiului a variat între 10 şi 96 de dolari pe baril. Petrolul este cu peste 900% mai scump decât la începutul anului 1999. Tensiunile politice din unele state şi cererea globală tot mai ridicată fac aproape imposibil de prognozat cotaţiile chiar şi pentru viitorul apropiat. Cotaţia ţiţeiului a crescut cu peste 30% în ultimele două luni şi cu aproape 100% faţă de nivelul înregistrat la începutul anului. Volatilitatea ridicată îi derut

În ultimii zece ani, cotaţia ţiţeiului a variat între 10 şi 96 de dolari pe baril. Petrolul este cu peste 900% mai scump decât la începutul anului 1999. Tensiunile politice din unele state şi cererea globală tot mai ridicată fac aproape imposibil de prognozat cotaţiile chiar şi pentru viitorul apropiat.

Cotaţia ţiţeiului a crescut cu peste 30% în ultimele două luni şi cu aproape 100% faţă de nivelul înregistrat la începutul anului. Volatilitatea ridicată îi derutează şi pe analişti, care au aşteptări foarte diferite, chiar şi cu privire la evoluţiile pe termen scurt. Dacă unii se aşteaptă ca preţul să scadă din nou la 70 de dolari pe baril, alţii văd cotaţia în jurul valorii de 120 de dolari sau chiar peste acest nivel.

Nu este pentru prima dată când aurul negru atinge preţuri foarte ridicate, dar factorii care produc cotaţiile-record din ultimele zile sunt foarte diferiţi de cei care le-au produs pe cele din trecut. Dacă preţurile mari din 1973 sau 1979, de exemplu, au fost provocate de întreruperi ale ofertei, cauzate de războaie, în prezent există o tensiune determinată de cererea tot mai mare pe care producătorii nu reuşesc să o satisfacă. „Există mai mulţi factori care contribuie la creşterea preţului petrolului, dar cel mai important este creşterea cererii din ţările în curs de dezvoltare, în general, şi, în particular, din China şi India. Acestea sunt pieţe enorme, ce intră într-un stadiu de dezvoltare în care numărul de automobile creşte foarte repede“, spune Gayle Allard, profesor la IE Business School din Madrid, pentru revista Capital. „Acesta este un factor structural care nu o să dispară prea curând. În plus, producătorii de petrol deja lucrează aproape de capacitatea maximă. Ţinând cont de ecuaţia cerere-ofertă, este greu de crezut că preţul petrolului se poate duce pe termen lung în altă direcţie decât în sus“, adaugă Gayle Allard.

Influenţa în preţul de la pompă apare în opt-zece zile

Aceasta este şi părerea preşedintelui Rompetrol, care a prezis evoluţia actuală încă din 2006. „În urmă cu un an, vorbeam de depăşirea pragului de 100 dolari/baril. Astăzi, deja marile bănci de investiţii prevăd că în următoarele 6-12 luni preţul se va situa între 100 şi 150 dolari/baril. Este o evoluţie firească, legată de dezechilibrul între rezerve şi consum“, consideră Dinu Patriciu.

Pe de altă parte, analiştii Deutsche Bank au declarat pentru revista Capital că se aşteaptă ca în prima jumătate a anului viitor preţul să înregistreze o corecţie semnificativă, atât ca urmare a încetinirii creşterii economiei globale, cât şi ca efect al creşterii ofertei de petrol. „Dacă presupunem că mecanismele fundamentale ale pieţei produc evoluţia, noi ne aşteptăm ca preţul petrolului să ajungă mai aproape de 70 de dolari pe baril decât de nivelul de 93 de dolari înregistrat în prezent“, spune Adam Sieminski, chief energy economist la Deutsche Bank.

Dacă preţul petrolului îşi va continua creşterea, consumatorii de carburanţi din ţara noastră vor simţi efectul foarte repede, pentru că acesta se transmite în maximum opt-zece zile. La Petrom, de exemplu, se fac săptămânal analize cu privire la evoluţiile cotaţiilor internaţionale, iar pentru calcularea preţurilor se are în vedere media cotaţiilor internaţionale din ultimele 14 zile.

Dar influenţa nu este transmisă în totalitate în preţul carburanţilor din ţara noastră. Conform reprezentanţilor Rompetrol, la o creştere a preţului internaţional al ţiţeiului de 10%, preţul la pompă al carburanţilor din România creşte cu numai 3%-4%. „Cea mai mare parte a preţului, peste 50 de procente, o reprezintă impozitele şi taxele. Creşterea preţului produsului final se reflectă doar în celelalte 50%. Menţinerea taxelor la un nivel ridicat ţine preţul carburanţilor sus, iar România nu face excepţie, la noi taxele fiind mai mari decât în multe alte ţări europene“, spune Dinu Patriciu.

Dacă o prognoză a cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului este greu de realizat în acest moment, un lucru este cert: indiferent de creşterea preţului, vânzările nu sunt afectate decât într-o mică măsură şi numai pe termen lung. Consumul de carburanţi are o elasticitate foarte mică şi nu scade, indiferent de dinamica preţului. Această realitate nu se constată numai în România, ci în toate ţările lumii.

Cel mai mic pret

10 dolari/baril a fost preţul ţiţeiului în decembrie 1998, conform Departamentului pentru Energie al SUA. În luna ianuarie a acestui an, cotaţia a ajuns la 50 USD pe baril.

«O creştere de 10% a preţului ţiţeiului determină o mărire cu 3%-4% a preţului la pompă.»
Dinu Patriciu, preşedinte, Rompetrol