Erwin Kessler, directorul Muzeului de Artă Recentă, a fost nominalizat în cadrul Topului 100 de Manageri din România, top realizat anual de revista Capital, la categoria „Cultură”. Erwin Kessler a reușit să deschidă primul muzeu de artă privat deschis în ultimii 100 de ani, și anume Muzeul de Artă Recentă. De asemenea, acesta a adus pentru prima dată în România tablouri originale de Pablo Picasso.
Care este cel mai important proiect implementat în 2023 de către departamentul pe care îl coordonați?
Expoziția Efectul Picasso (28 septembrie 2023- 22 ianuarie 2024). Am adus pentru prima dată în România tablouri originale de Pablo Picasso, pictură în ulei (cu lucrări de peste 2m chiar), din întreaga carieră a celui mai important artist al modernității, împrumutate de la Musée National Picasso Paris( n.r. Muzeul Național Pablo Picasso).
Pictura lui Picasso nu a fost expusă în România niciodată, nici în secolul 20, nici în secolul 21. Alături de cele 46 de lucrări de Picasso au fost expuse 65 de lucrări realizate de 37 de artiști români influențați de Picasso, din anii 60 până la ora actuală, pentru a vedea astfel mai bine reperele modernității artei noastre, prin lentila picassiană.
Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?
Diversitate stilistică cu răspundere limitată, prima colecție permanentă MARe/Muzeul de Artă Recentă, deschisă în octombrie 2018 și încheiată în iulie 2023, pentru pregătirea expoziției Efectul Picasso. Diversitate stilistică cu răspundere limitată a fost singura colecție permanentă prezentată de vreun muzeu din România. Aceasta înfățișa marile orientări artistice și cele mai importante figuri creatoare din a doua jumătate a secolului 20 pînă în zilele noastre.
Care sunt proiectele prevăzute pentru anul 2024?
În 2024 deja am deschis, după Efectul Picasso, expoziția Cei noi. Ea reunește, pentru prima dată într-un muzeu, tineri absolvenți din ultimii trei ani de la toate cele patru mari universități de artă din țară – Iași, Timișoara, Cluj și București. Recent am deschis și prima expoziție din România a unuia dintre cei mai importanți pictori americani în viață, Jonathan Lasker.
Ce provocări ați avut în relația cu administrația locală sau centrală?
Am avut o relație buna și cu Ministerul Culturii și cu Primăria Municipiului București, prin ARCUB. Ambele instituții au susținut cu generozitate expoziția Efectul Picasso. Ambele instituții au sprijinit și în anii trecuți programele noastre.
Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?
Să se reorienteze spre o profesie precum pilot de formula 1 sau dresor de tigri. Ambele mai puțin riscante în comparație cu aceea de creator și conducător de muzeu.
Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?
Virtualizarea experienței muzeale. Muzeul este unul dintre puținele locuri în care mai poți, la ora actuală, să ai experiența trecutului real (inclusiv a trecutului recent), să interacționezi, fie și pur vizual, cu materialitatea autentică a propriei istorii. În viitor însă exponatele reale vor fi tot mai mult înlocuite cu experiențe VR și AR, în care simularea acestor exponate va ține locul obiectelor perisabile sau greu de întreținut și de supravegheat.
Din comoditate și din spirit de economie vom ajunge, sub masca progresului, să nu mai avem de-a face cu realitatea, ci cu imaginea acesteia – practic doar cu noi înșine, scufundați în solitudine tehnologică, convinși că stimularea prin simulare este o experiență mai intensă în comparație cu trăirea prin interacțiune cu realul, prin tactilitate Nu se va petrece chiar în următorii 10 ani, dar se va accentua în această perioadă.
Bani. Ce vă spune acest cuvânt?
Salarii. Programe.
Ce părere aveți despre micromanagement? Care sunt avantajele și dezavantajele lui?
MARe are mai multe departamente, care funcționează cu propria structură managerială. Departamentul educație își face propriile programe, activități și proiecte, își coordonează echipa și își dimensionează grupele de lucru. Departamentul custozi funcționează potrivit propriei structuri și organigrame, la fel ca și departamentul administrativ sau cel de comunicare. Departamentul curatorial are mereu în lucru programe propuse de membrii individuali ai departamentului, ca lideri de program, la care colaborează toți ceilalți colegi, fiecare responsabil de secțiunea sa.
Esențial nu este controlul direct asupra tuturor departamentelor, ci trasarea unor direcții clare și complementare, dar mai ales buna funcționare a acestora prin delegarea sarcinilor și a responsabilităților către colegii capabili și entuziaști care, fiind vorba despre o instituție de cultură privată, se identifică cu și se legitimează prin ceea ce fac.