Dezbaterea a fost alimentată săptămâna aceasta, după ce guvernul de la Madrid a decis stabilirea unor perimetre de siguranţă în jurul caselor politicienilor, împotriva acestor concentrări, iar prefectura Madridului a şi impus primele sancţiuni unui număr de 18 participanţi la o astfel de acţiune de protest, în faţa casei vicepremierului spaniol Soraya Sáenz de Santamaría. Alături de ea, printre politicienii care au suferit ‘escrache’ /verbul ‘escrachar’ semnifică, potrivit dicţionarului Academiei limbii spaniole, o expresie colocvială folosită în Argentina şi Uruguay pentru a rupe, a distruge sau a strivi, dar şi pentru a fotografia o persoană, n.r./ se numără şi ministrul justiţiei, Alberto Ruiz Gallardón, unul dintre liderii marcanţi ai partidului de guvernământ, Esteban González Pons şi alţi 15 deputaţi ai Partidului Popular.

‘Escrache devine un act ilegal dacă apare o situaţie de ameninţare sau constrângere’, după cum a explicat Víctor Gómez, profesor de drept penal şi coordonator de studii de criminologie la Universitatea din Barcelona. ‘Ameninţarea apare atunci când cineva avertizează pe altcineva că va avea loc un atentat la interesul individual, viaţa sau integritatea fizică; constrângerea apare când se atentează la capacitatea de a acţiona şi se împiedică o acţiune care se vrea a fi făcută, sau se ajunge la a obliga a face ceea ce nu se vrea’, precizează el. Drept exemplu, profesorul arată că ‘a nu permite unui politician să intre în propria casă sau la locul de muncă, împiedicând accesul sau ameninţându-l cu moartea presupune comiterea delictului, în primul caz, de constrângere, şi în al doilea, de ameninţare’.

La rândul său, avocatul în drept penal Juan José Pintado spune clar că ‘un escrache este legal sau ilegal, în funcţie de cum se face’. ‘Nu este acelaşi lucru dacă un grup de persoane se concentrează la uşa casei cu o pancartă fără să deranjeze, sau dacă insultă, ameninţă sau constrâng’, adaugă el. În plus, Pintado consideră că este vorba de constrângere asupra unui deputat dacă i se spune ‘dacă nu votezi asta, revenim în faţa casei tale’.

Platforma persoanelor afectate de ipoteci (PAH), care a organizat astfel de proteste în faţa caselor politicienilor, susţine că acţiunile organizaţiei sunt ‘perfect legale, pentru că nimeni nu este ameninţat, şi nici constrâns. Guvernul este doar informat şi i se cere acestuia să respecte sentinţa Curţii europene de justiţie’. Este vorba la cea enunţată recent, în care se arată că legea ipotecilor şi procesele de evacuare din casele pentru care datornicii nu au mai putut plăti creditele bancare nu îl protejează pe consumatorul din Spania.

În tot acest timp, Procuratura generală a statului cercetează acum dacă aceste forme de protest au sau nu relevanţă penală, cerând informaţii asupra ‘hărţuielii reprezentanţilor parlamentari’

SURSA: Agerpres