Statele Membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la niciun acord în privința limitării folosirii biocarburanților din culturi agricole în transporturi, lăsând nesoluționate efectele negative ale politicilor europene în acest sector. Conform estimărilor, amânarea luării unei decizii va conduce la creșterea cantității de emisii de gaze cu efect de seră și a prețurilor la alimente. Miniștrii europeni pentru energie au respins joi, în Consiliul de la Bruxelles, un acord politic de modificare a politicilor europene privind biocarburanții. Propunerea respinsă ar fi limitat la 7% utilizarea biocarburanților din generația I – obținuți din culturi alimentare – care, în amestec cu benzina sau motorina, contribuie la atingerea țintei de energie regenerabilă în transporturi, până în anul 2020. Această țintă a fost stabilită de UE la 10% și a lăsat Statelor Membre posibilitatea de a alege modalitățile de atingere a ei.
Majoritatea au optat pentru biocarburanții de primă generație. Impactul acestor politici se observă cel mai mult în țările în curs de dezvoltare, unde cererea din ce în ce mai mare de biocarburanți conduce la defrișări masive, pierderea biodiversității, limitarea accesului la hrană și conflicte. Potrivit datelor TERRA Mileniul III, deși ar fi reprezentat o îmbunătățire a politicilor actuale, introducerea plafonului de 7% a fost considerat de statele europene promotoare ale unor politici curate drept un compromis prea mare, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, de 5%. Această diferență de două procente reprezintă echivalentul emisiilor a 9 milioane de autoturisme pe drumurile europene, până în 2020, respectiv 400 de milioane de tone de CO2.
Rezultatul votului determină menținerea unei cote de utilizare a biocarburanților de 10% , ce creează posibilitatea ca emisiile să crească cu 35 – 65 de milioane de tone anual, ceea ce echivalează cu punerea în circulație a 14 – 29 de milioane de mașini pe drumurile europene, conform Institutului pentru Politici de Mediu Europene (IEEP). ”Dacă ar fost aprobată, propunerea de compromis ar fi avut efecte grave, dar menținerea stării de fapt este dezastruoasă. Absența oricăror măsuri înseamnă emisii și prețuri mai mari”, a declarat Nuša Urbancic, manager pentru combustibili curați în cadrul federației europene Transport&Environment.

România a susținut propunerea de compromis

Olanda, Belgia, Danemarca, Italia și Luxemburg au refuzat să sprijine acest compromis, susținând că 7% este prea mult pentru a reduce daunele de mediu și sociale ale cererii europene de biocarburanți. Pe de altă parte, Polonia și Ungaria se opun reformei, considerând inoportună limitarea volumului de biocarburanți proveniți din culturi agricole.
România s-a pronunțat în favoarea compromisului. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a menționat în cadrul dezbaterilor din Consiliu că România nu își poate permite un plafon de biocarburanți mai mic de 7%, altfel riscă să nu își îndeplinească ținta de 10% de energie regenerabilă în sectorul de transporturi. Ministrul recunoscuse însă anterior că există probleme de natură tehnică și economică ce împiedică introducerea pe piață a benzinei și a motorinei cu un amestec de biocarburanți mai mare de 5%, deoarece în România există peste un milion de autovehicule care nu ar putea utiliza asemenea carburanți.

Fără contabilizarea factorului ILUC

Conform legislației europene, biocarburanții trebuie să emită cu 35% mai puțin decât combustibilii fosili, pentru a se justifica utilizarea lor. În prezent însă, emisiile provenite din Schimbarea Indirectă a Destinației Terenurilor (ILUC)  nu sunt contabilizate pentru calculul emisiilor totale provenite din procesul de producție, transport și utilizare a biocarburanților.
”Evidența emisiilor provenite din ILUC ar trebui să devină obligatorie, pentru a se putea identifica acei biocarburanți care reduc cu adevărat emisiile. Practic, decidenții ar trebui să ia aminte că scopul primordial al promovării biocarburanților a fost  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi, a doua cea mai importantă sursă de emisii din Europa și sectorul cu cea mai mare creștere anuală”, a declarat Mihai Stoica, coordonator de proiect în cadrul Fundației TERRA Mileniul III. 
El a precizat că introducerea factorilor ILUC în calculul emisiilor produse de biocarburanții de generația I ar transmite semnale clare atât industriei, cât și producătorilor de materie primă din sectorul agricol, că aceste politici și finanțările aferente din bani publici europeni sunt orientate exclusiv către prevenirea și combaterea schimbărilor climatice.