Luptele pierdute de Viktor Orban. Săptămâna aceasta, Ungaria va prelua președinția Consiliului European, iar partidele câștigătoare la alegeri își vor finaliza discuțiile de aderare la grupările politice din Parlamentul European. Așadar, unde va adera formațiunea condusă de premierul maghiar?
Unde va adera partidul lui Viktor Orban în Parlamentul European?
În urmă cu trei ani, partidul condus de Viktor Orban, Fidesz, a fost nevoit să părăsească cel mai mare grup din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE). De atunci, Orban a încercat să se situeze între ideologia de centru-dreapta reprezentată de PPE și cea de extremă dreapta, inventând categoria de suveraniști.
În viziunea sa, în Europa se duce o luptă între federaliști, care doresc să impună directive, și suveraniști, care doresc să decidă autonom, cu o interferență minimă din partea instituțiilor europene. Potrivit concepției sale, suveraniștii includ figuri precum Marine Le Pen, Giorgia Meloni și Mateusz Morawiecki. Orban a făcut eforturi considerabile pentru ca acești lideri și partidele lor să îl accepte ca pe unul dintre liderii lor.
Obstacolele întâmpinate de premierul maghiar
Premierul maghiar a lansat până și un slogan politic, ”să ocupăm Bruxelles-ul”. Cu toate acestea, demersurile sale au întâmpinat două obstacole semnificative. În primul rând, politicienii menționați au propriile lor ambiții politice și nu erau dispuși să le subordoneze intereselor lui Viktor Orban. În al doilea rând, orientarea puternic pro-rusă a liderului ungar a fost și rămâne inacceptabilă pentru majoritatea partidelor și formațiunilor europene.
În decembrie anul trecut, Orban era încă optimist că critica sa constantă la adresa instituțiilor europene și blocajele frecvente vor aduce nu izolare în Europa, ci dimpotrivă, respect. Ungaria adoptă o poziție directă și radicală, care atrage simpatii, chiar dacă nu sunt exprimate în mod deschis.
Atunci, acesta a spus în fața ambasadorilor Ungariei că ”contrar tuturor știrilor care susțin altceva, practica politicii externe ungare de a pune întrebări la obiect nu strică, ci ridică prestigiul și admirația față de Ungaria”.
Alte țări nu adoptă o atitudine atât de radicală ca Ungaria, însă acest lucru nu înseamnă că nu au aceleași idei și probleme în preocupările lor.
”Ne ascultă cu mare bucurie pentru că undeva, în adânc, și pe ei îi interesează aceste întrebări”, le-a spus Orban ambasadorilor, recomandându-le să urmărească evoluțiile diplomatice din următoarele 2-3 săptămâni.
Luptele pierdute de Viktor Orban
Recentele evoluții au schimbat radical cursul evenimentelor pentru Viktor Orban. În ciuda tuturor eforturilor sale, nu a reușit să blocheze candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de șef al NATO și s-a opus ferm candidaturii Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, ajungând chiar să fie singurul care a votat împotriva ei în final.
Orice speranță de a câștiga respect, dacă a existat vreodată, s-a transformat acum în izolare completă, fără niciun beneficiu pentru partidul său.
Încercările de a adera la grupul Reformatorilor și Conservatorilor Europeni, sub conducerea Giorgiei Meloni, au eșuat datorită refuzului partidelor membre. Fidesz a încercat să mascheze acest eșec, justificând că refuză să se alăture din cauza primirii AUR în această formațiune, cu care nu poate coopera. În prezent, la data de 3 iulie, termenul limită pentru această decizie, nu este clar dacă și unde Fidesz va găsi un nou aliat.
În același timp, Viktor Orban se pregătește pentru a prelua președinția Uniunii Europene. Deși ar fi putut fi un moment festiv pentru el, premierul belgian Alexander De Croo, care predă ștafeta, a transmis un mesaj clar:
”Președinția nu înseamnă că ești șeful Europei. A fi în poziția celui care trebuie să ajungă la un compromis măcar o dată în viață e una interesantă și i-o recomand categoric lui Viktor Orban”.