Se adauga banii proveniti de la Banca Mondiala, 150 milioane dolari dintr-un imprumut total de 300 milioane, in cazul in care va fi aprobat programul de ajustare structurala PSAL II. Conducerea Bancii urmeaza sa se intruneasca pe 9 mai pentru a decide acest lucru. La sfarsitul lunii mai, urmeaza intrunirea la care Fondul Monetar International va decide asupra scrisorii suplimentare de intentie inaintata de Guvernul Romaniei. In cazul unui raspuns favorabil, tara noastra va mai primi inca 150 milioane dolari, reprezentand a doua si a treia transa din acordul stand-by. Uniunea Europeana va contribui si ea, prin acordarea a 100 milioane dolari cu titlu de imprumut, conform ministrului Tanasescu. Indiferent care vor fi, de fapt, sumele obtinute, ele vor fi utilizate in totalitate pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru rezerva Bancii Nationale.
Telefonia mobila, episodul trei. Romania va finaliza, pana la 15 iulie, acordarea licentelor de telefonie mobila din generatia a treia – denumita generic 3G -, conform ministrului Comunicatiilor, Dan Nica. Procesul, care va incepe in luna mai, va avea ca obiect licitarea unui numar de patru licente de telefonie 3G, scopul fiind mai putin incasarea de taxe, cat incurajarea investitiilor si existenta unui numar mare de operatori in piata. In lume, licitatiile similare nu au avut tocmai rezultatele scontate, intrucat taxele imense cerute de guverne in schimbul licentelor au indatorat excesiv companiile de telefonie si au franat dezvoltarea retelelor. Tehnologia 3G permite transmisii rapide de date, imagini, acces rapid la Internet si ascultarea de muzica pe telefonul mobil. La sfarsitul anului trecut, Romania avea aproximativ patru milioane de abonati la telefonie mobila. Conform unui studiu al companiei de consultanta Roland Berger, in cursul acestui an, numarul abonatilor la servicii de telefonie mobila il va depasi pe cel al telefoniei fixe.
Economia mondiala este in crestere. Organizatia Natiunilor Unite si-a revizuit in sens pozitiv prognozele privind cresterea economica mondiala pentru 2002. Daca in ianuarie era prevazuta cresterea produsului intern brut global cu 1,5%, ultima estimare arata un plus de 1,8% pentru 2002 si 3,2% in 2003. Principalul motiv al revizuirii a fost redresarea rapida a economiei mondiale dupa declinul de anul trecut. Cheltuielile guvernamentale masive, reducerea ratelor dobanzilor si scaderea preturilor in sectorul energetic au fost principalele cauze care au stat la baza acestei evolutii pozitive. Raportul ONU semnaleaza totusi si prezenta unor factori de risc, cel mai important dintre acestia fiind o posibila agravare a crizei din Orientul Mijlociu, ceea ce ar avea ca efect cresterea pretului petrolului. Un al doilea risc major se refera la posibilul colaps financiar al Japoniei. Pentru tarile Europei Centrale si de Est, raportul mentioneaza o crestere medie de 3,5%.
Impozitul pe profit naste dispute. Deputatul liberal Calin Popescu Tariceanu a criticat prevederea din proiectul noii legi a impozitului pe profit, care impune majorarea cotei de impozit pentru profiturile din export de la 6% la 12,5%. Principalul argument al lui Tariceanu a fost acela ca o astfel de masura va duce la o incetinire a cresterii economice si, implicit, la cresterea somajului. In replica, ministrul finantelor a declarat ca Guvernul se gandeste la introducerea unui alt mod de sustinere a exporturilor, prin alocarea de resurse bugetare destinate acestui scop. Sprijinul va fi destinat exporturilor cu valoare adaugata mare si va consta in subventionarea dobanzilor si acordarea de prime la export.
BTR, sfarsitul povestii. Banca Nationala a retras Bancii Turco-Romane autorizatia de functionare si a initiat procedurile pentru declararea falimentului bancii. Decizia a fost luata pentru ca partea turca nu si-a respectat promisiunile privind capitalizarea si redresarea bancii. La Adunarea Generala ce a avut loc la sfarsitul lunii martie, actionarul turc a promis ca va gasi o solutie pana la mijlocul lunii aprilie, ceea ce nu s-a intamplat. BTR a intrat in colaps financiar la sfarsitul anului 2000 si pe perioada anului trecut a inregistrat o pierdere de peste 1.100 de miliarde lei. Totalul datoriilor, inclusiv cele catre bugetul de stat si furnizorii de utilitati, se ridica la aproape 40 de milioane de dolari.
Deficitul comercial s-a mai redus. Pentru primul trimestru al acestui an, Institutul National de Statistica a anuntat un deficit comercial de 764 milioane dolari, cu 57 milioane dolari mai putin decat cel corespunzator perioadei similare din anul trecut. In primele trei luni, Romania a exportat de 2,9 miliarde dolari si a importat de 3,7 miliarde dolari. Imbracamintea, confectiile si materialele textile continua sa ramana principala marfa de export a Romaniei, cu o valoare de 794 milioane dolari. In ceea ce priveste importurile, masinile si dispozitivele mecanice se pastreaza pe primul loc, cu 789 milioane dolari.
