Semnatura electronica va ajunge i Parlament. Guvernul a aprobat proiectul de lege privind semnatura electronica prin care se stabileste regimul juridic al iscrisurilor i format electronic, precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice. Actul normativ va fi transmis pentru dezbatere la Camera Deputatilor. Potrivit proiectului, iscrisul i format electronic caruia i s-a icorporat, atasat sau asociat, o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat ca
Semnatura electronica va ajunge i Parlament.
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind semnatura electronica prin care se stabileste regimul juridic al iscrisurilor i format electronic, precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice. Actul normativ va fi transmis pentru dezbatere la Camera Deputatilor. Potrivit proiectului, iscrisul i format electronic caruia i s-a icorporat, atasat sau asociat, o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata cu ajutorul unui mecanism securizat de creare a semnaturii, este asimilat, i ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu iscrisul sub semnatura privata.
Americanii vor da lapte copiilor orfani. Firma americana Foster Farms Diary va construi la Oradea o fabrica de procesare a laptelui, actiune menita sa ofere un sprijin copiilor orfani din Rominia, informeaza publicatia Fresno Bee, citata de Mediafax. Fabrica va avea o capacitate de productie de 300 galoane de lapte/ora. Construirea fabricii reprezinta rezultatul eforturilor familiei Foster pentru sprijinirea copiilor orfani din Rominia, urmarindu-se isa si crearea de noi locuri de munca. Aceasta actiune va servi drept model pentru alti potentiali producatori. Firma intentioneaza sa sprijine dezvoltarea comunitatii locale cu circa 300.000 de dolari, din care 140.000 de dolari au fost deja donati. Foster Farms, cu sediul i Modesto, va colabora, i realizarea proiectului, cu Assist International, o organizatie nonprofit care stringe bani pentru construirea orfelinatului Caminul Felix, i Oradea.
Unisoft Rominia estimeaza o crestere a cifrei de afaceri. Reprezentanta comerciala din Rominia a firmei grecesti Unisoft, care produce solutii software destinate gestiunii contabile, salarizarii si resurselor umane, a iregistrat i anul 2000 o crestere cu 40% a cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent, a declarat pentru Mediafax, Catalin Popescu, director de vinzari al Unisoft Rominia. Conducerea Unisoft Rominia va icerca, printr-o promovare mai buna a programelor destinate companiilor medii si mari, sa cistige un segment reprezentativ din piata romineasca. Unisoft Rominia adapteaza, la cerintele pietei rominesti, programele de contabilitate internationala dezvoltate de compania mama, dar si produce programe destinate gestionarii resurselor umane si salarizarii. Compania Unisoft face parte din grupul grecesc Altec, care are i componenta peste 40 de firme.
Ford implementeaza cea mai ialta tehnologie Diesel. Ford a montat primele motoare Diesel de tehnologie common-rail pe modelul Ford Focus. Cea mai noua tehnologie Diesel cu injectie dezvoltata de Ford se bazeaza pe injectii de combustibil flexibile, de ialta presiune, extrem de precise si are ca efect performante iesite din comun. Noile motoare, botezate Duratorq, sunt mult mai economice, foarte silentioase si nepoluante. Modelele Ford Focus TDCi vor fi disponibile i Rominia i toamna acestui an.
Grupul Kvaerner a obtinut anul trecut un profit de 50 de ori mai mare decit i 1999. Grupul anglo-norvegian petrolier si de inginerie si constructii Kvaerner a anuntat profit operational net, i anul 2000, de 968 milioane de coroane norvegiene (108,76 milioane de dolari), comparativ cu 18 milioane de coroane norvegiene, i 1999, si o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de coroane norvegiene (6,12 miliarde de dolari). Rezultatele pozitive sunt o consecinta a modificarii de strategie adoptata de conducerea Kvaerner. Dintr-un conglomerat fara obiective precis formulate, Kvaerner a devenit un furnizor specializat de tehnologie si solutii pentru industriile de prelucrare si pentru sectorul hidrocarburilor. Structura complicata a patronatului, precum si mediul politic au impiedicat restructurarea activitatilor de la cele doua locatii din Rominia, IMGB si FECNE, i care Kvaerner este implicat. Aceste operatiuni au adus grupului pierderi de 74 de milioane de coroane norvegiene, dar perspectivele pentru acestea indica o imbunatatire treptata, se arata itr-un comunicat al grupului, citat de Mediafax.
Silicon Valley invadeaza Rominia. Ambasadorul SUA i Rominia, Jim Rosapepe, a scos i evidenta cresterea extraordinara a investitiilor americane i industria de software. Bazindu-se pe informatii obtinute din statisticile oficiale rominesti, de la 63 de firme de software care sunt fie cu capital integral american, fie opereaza cu capital american, precum si de la 18 firme cu capital integral rominesc care exporta i SUA, ambasadorul a anuntat ca numai i anul 2000, numarul companiilor de software americane nou-deschise i Rominia s-a dublat comparativ cu 1999. Potrivit aceluiasi studiu, numarul firmelor rominesti de software care exporta i SUA a crescut mai mult de opt ori i ultimii patru ani; anul trecut, exporturile firmelor rominesti si americane catre SUA au atins 18,4 milioane dolari. Numarul mediu de muncitori care lucreaza i companiile rominesti si americane care au facut obiectul acestei analize a ajuns la 38