Liberalii doresc amnistia fiscala
Lideri ai PNL au cerut Guvernului adoptarea unei ordonante de urgenta, prin care sa se reduca datoriile catre buget si sa se anuleze majorarile de intarziere ale societatilor comerciale care achita in acest an o parte din aceste datorii. Proiectul de ordonanta prevede si posibilitatea achitarii unei parti mai mari din datorie, intr-un interval de timp mai mare. Potrivit proiectului liberalilor, ar urma sa fie scutite de plata restului datoriei si firmele care achita 45% din datorie in sase rate lunare egale, sau 63% din totalul obligatiilor bugetare in 12 rate lunare egale, in perioada februarie 2000 – ianuarie 2001. Pentru a beneficia de aceste reduceri, firmele ar urma sa achite integral si obligatiile bugetare curente fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, fondul initial de asigurari so-ciale de sanatate si fondul special de sanatate, incepand cu februarie 2000 pana la 31 ianuarie 2001. Deputatul PNL Sorin Pantis a afirmat ca adoptarea ordonantei de urgenta ar avea un impact benefic asupra bugetului de stat din acest an. El a estimat ca 90% din firme au in acest moment datorii catre bugetul de stat si ar putea beneficia de adoptarea unei astfel de decizii.

SNR se privatizeaza anul acesta
Dan Cristian Georgescu, administrator unic al Societatii Nationale de Radiocomunicatii, a anuntat ca privatizarea acesteia este prevazuta sa se finalizeze in septembrie – octombrie 2000. Termenul limita de depunere a ofertelor de consultanta este 31 martie, urmand ca semnarea contractului cu castigatorul licitatiei sa se realizeze pana la 15 aprilie. SNR se lupta sa reziste competitiei cu ceilalti operatori din domeniu, mai ales dupa liberalizarea totala a pietei telecomunicatiilor din Romania, care se va produce in 2003.

Asistenta financiara in dolari americani
Americanii ocupa locul 2 in topul investitorilor straini in Romania in 1999, cumuland, anul trecut, un volum de investitii de 586 milioane de dolari, a anuntat ambasadorul SUA la Bucuresti, James Rosapepe. Pe de alta parte, Traian Basescu, ministrul Transporturilor, si James Rosapepe au semnat acordul de asistenta financiara in valoare de 240.000 de dolari, finantat de Agentia Americana de Comert si Dezvoltare (USTDA). Prin acest acord se vor asigura fonduri pentru un consultant american care va asista Unitatea de Management a Proiectelor (UMT) din cadrul ministerului, in negocierile cu bancile de investitii si cu cei care vor achizitiona cele 64 de societati comerciale romanesti oferite spre privatizare in cadrul programului PSAL.

BNR se pregateste pentru Europa
Banca Nationala a Romaniei (BNR) va primi o finantare, din partea Uniunii Europene, in valoare de 850.000 euro, in cadrul unui proiect de infratire cu trei banci centrale, din Franta, Italia si Olanda, pentru imbunatatirea capacitatii institutionale si administrative a BNR. Acordul a fost semnat de Emil Iota Ghizari, guvernatorul BNR, si de Jean-Claude Trichet, guvernatorul Bancii Frantei, fiind aprobat de Fokion Fotiadis, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Proiectul va permite realizarea obiectivului bancii centrale privind stabilitatea monedei nationale si exercitarea functiei de supraveghere a sectorului bancar. Pentru executia acestui proiect, BNR a selectat un grup de banci centrale, consortiul fiind condus de Banca Frantei. „Acest consortiu va fi canalul de comunicare si de asistenta tehnico-financiara intre Comisia Europeana si banca noastra centrala, in scopul alinierii la reglementarile si practicile comunitare”, a afirmat Emil Ghizari.
El a mentionat ca integrarea europeana nu este posibila fara adoptarea neincetata la un sistem competitiv, de institutii si de structuri performante. „Acest parteneriat este un cadru structural in care pasii bancii centrale a Romaniei catre UE, pasi deloc timizi nici pana acum, vor capata de aici inainte mai multa fermitate, mai multa siguranta”, a mai declarat guvernatorul Emil Ghizari. La randul sau, Trichet a afirmat ca acest proiect constituie o „marturie concreta” despre ceea ce pot face impreuna statele candidate la aderarea in UE si statele membre, pentru a contribui la avansarea procesului decis la Helsinki. Proiectul se va derula pe o perioada de 21 de luni si va cuprinde mai multe domenii: sistemul de management informational, auditul intern, liberalizarea graduala a contului de capital, statistica balantei de plati, supravegherea si reglementarea bancara.

O noua bancnota de 50.000 de lei
Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie, incepand cu data de 6 martie 2000, o noua bancnota cu valoarea nominala de 50.000 lei, reproiectata. Noua bancnota a fost conceputa pentru a creste gradul de securitate impotriva contrafacerilor, prin introducerea unui pachet similar de elemente de siguranta mult perfectionate fata de emisiunea anterioara, care sa poata fi identificate de echipamentele de procesat, incluse deja in noile emisiuni de 1.000 lei, 5.000 lei, 10.000 lei si 100.000 lei.
Pentru populatie, utilizarea tiparului „in relief” mai accentuat a firului de siguranta mai lat si a filigranului literal vertical, BNR va usura modul de distingere a acestor elemente de siguranta la palpare sau printr-o simpla privire. Astfel, bancnota cu valoarea nominala de 50.000 lei, reproiectata, are dimensiunea de 155 x 70 mm (cu o toleranta de +/- 1 mm), este imprimata pe hartie speciala, in masa careia sunt incluse un filigran ce reproduce portetul lui George Enescu, un filigran literal si un fir de siguranta complet incorporat.
Culoarea dominanta a bancnotei, avers-revers, este albastru-violet. Pe aversul bancnotei sunt imprimate portretul compozitorului George Enescu, un element decorativ floral, doua note muzicale, precum si o vioara stilizata, ca elemente grafice reprezentative, stema Romaniei, denumirea bancii centrale emitente – „BANCA NATIONALa A ROMANIEI” – valoarea nominala in cifre si litere, sigla BNR, semnaturile guvernatorului si casierului central si anul emisiunii „2000”.

Japonia ofera 5 milioane de dolari
Guvernul japonez a acordat Romaniei 500 milioane yeni (circa 5 milioane dolari) ca ajutor nerambursabil pentru sprijinirea eforturilor de ajustare structurala si diminuare a dificultatilor economice cauzate de conflictul din Kosovo, in cadrul primului proiect de asistenta nerambursabila tip Non-Proiect intre cele doua state. Acordul interguvernamental bilateral in baza caruia a fost acordata aceasta suma a fost semnat de Petre Roman, ministrul afacerilor externe al Romaniei, si de Yoshiaki Koyama, ambasadorul Japoniei, care isi incheie in aceasta saptamana misiunea in tara noastra. Ajutorul a fost cerut de partea romana in octombrie 1999 si este destinat echilibrarii balantei de plati externe a Romaniei, cu un deficit de 1,3 miliarde de dolari pe primele zece luni din 1999, si pentru restructurarea economica. Guvernul roman va folosi suma respectiva si dobanda aferenta in maximum un an, dintr-un cont deschis la o banca japoneza, pentru a achizitiona din import produse de stricta necesitate pentru Romania (carburanti, minereuri, carbune, produse chimice, masini agricole, materiale de constructii), care nu pot fi folosite in scopuri militare sau reexportate.
In contrapartida, Guvernul roman va crea la Banca Nationala a Romaniei un fond echivalent cu valoarea in lei a ajutorului japonez, care va fi folosit in proiecte de dezvoltare economico-sociala, avizate de furnizorul finantarii.

Actionarii Bankcoop fac recurs
Actionarii Bankcoop au inaintat la Curtea de Apel Bucuresti recurs impotriva deciziei TMB – Sectia Comerciala, de declansare a procedurii de faliment al bancii. Astfel, situatia despagubirii celor circa 600.000 de deponenti depine acum de solicitarea actionarilor in privinta suspendarii procedurii de faliment, precum si de decizia presedintelui tribunalului. La ultima AGA, cei care detin actiuni si-au desemnat un reprezentant in actiunea de declansare a falimentului ceruta de BNR, deoarece Bankcoop nu mai poate face acest lucru, in urma suspendarii conducerii si a numirii judecatorului sindic. r
Solicitarea in justitie de declansare a falimentului a fost facuta de catre BNR, insa Bankcoop a contestat decizia pe motiv de neconstitutionalitate. TMB a respins contestatia si a numit un judecator sindic. Daca decizia de faliment va fi irevocabila, populatia isi va recupera banii de la Bankcoop prin Fondul de Garantare a Depozitelor din sistemul bancar, in limita a 54,7 milioane lei. r
r
Depozite cu dobanzi mariter
Banca Comerciala Romana (BCR) a introdus, incepand cu data de 1 martie, un nou tip de depozit in valuta, de care pot beneficia atat persoanele fizice cat si cele juridice. Acest nou produs bancar se constituie in dolari, la termen de un an, cu dobanda de 5,5%, pe an. Plata dobanzii se face lunar, intr-un cont de disponibilitati la care banca acorda dobanda la vedere. O alta noutate consta in faptul ca la depozitele in dolari, la termen 12 luni, deschise incepand cu 1 martie, BCR nu percepe comision de retragere la scadenta. r
Pentru retragerile din contul la vedere in care se acumuleaza dobanda lunara, banca va percepe comisionul uzual, de 0,5% din suma retrasa (minimum un dolar). La depozitele in dolari, la termen de un an, cu plata dobanzii la scadenta, constituite incepand cu 1 martie, banca acorda o dobanda de 6% pe an. tr