Uniunea Europeană a înregistrat în trimestrul III o creștere economică de doar 0,2%, susțintă, conform datelor Eurostat de economiile din statele estice în situația în care zona euro a consemnat o creștere de doar 0,1%, în scădere față de trimestrul anterior când pib-ul zonei euro a avut o creștere de 0,3%.
Conform Eurostat, cea mai puternică creștere economică a fost înregistrată de România (+1,6%), urmată fiind de Letonia cu 1,2%. Față de același trimestru al anului trecut, PIB-ul României a crescut cu 4,1%, iar cel al Letoniei cu 3,9%.
Creșterea economic raportată de România este remarcată și de Financial Times care remarcă progresele țării nostre, despre care titrează că a atins nivelul sclipitor de 4,1%.
"Poate a venit vremea să începem pregătirile pentru o întoarcere a valului de emigranţi veniţi în Europa vestică din Europa Centrală şi Estică, în condiţiile în care cifrele date publicităţii joi despre evoluţia PIB-ului în trimestrul trei arată că majoritatea economiilor din această zonă trec printr-o redresare accentuată – spre deosebire de stagnarea din zona euro", scrie FT în ediţia de vineri.
În timp ce zona euro s-a poticnit într-o creştere anemică de 0,1% pentru acest trimestru, Polonia a avut o expansiune mai mare decât se aştepta, de 1,9%, de la numai 0,8% în trimestrul doi.
"Suntem foarte mulţumiţi de datele privind PIB-ul", spune Donald Tusk, premierul Poloniei, care a evidenţiat că Polonia a înregistrat cea mai solidă creştere de la instalarea crizei, cu o expansiune de 19,8% în perioada 2008-2013. "Aceasta ne plasează chiar în fruntea Europei".
Piotr Kalisz de la Citi Research scrie: "Datele privind PIB-ul în trimestrul trei dau forţă opiniei noastre, că economia poloneză este pe calea redresării, parţial datorită ameliorării situaţiei de pe piaţa muncii, aşa cum este deja reflectată în scăderea ratei şomajului (ajustată la nivel sezonier), creşterii angajării forţei de muncă şi salariilor reale. Creşterea este de asemenea susţinută de menţinerea contribuţiei pozitive din exporturile nete, datorită activităţii mai puternice în zona euro şi zlotului slab.
Slovacia, plasată pe locul doi ca performanţă după criză, după Polonia, şi unul din puţinii membri ai zonei euro din regiune, a realizat o expansiune de 0,9%, la fel ca în trimestrul doi. Şi Ungaria şi România se descurcă foarte bine. Ungaria a avut o creştere de 1,7% comparativ cu previziunea aşteptată, de 0,8%, şi o expansiune de numai 0,5% în trimestrul al doilea. Pentru România, creşterea a atins nivelul sclipitor de 4,1%, faţă de 1,5% în precedentele trei luni. Economiştii previzionează acum o creştere de 2,5% a PIB pentru anul întreg.
Singura pată întunecată a regiunii a fost Republica Cehă, care a alunecat înapoi în contracţie, după ce a ieşit cu greu dintr-o recesiune îndelungată, anul acesta. PIB-ul ceh s-a comprimat cu o rată anualizată de 1,5% în al treilea trimestru, trasă în jos de incertitudinea politică internă şi de investiţiile şi creditarea anemică.
Ce se întâmplă cu Vestul
Locomotiva Europei – Germania a consemnat o creștere de 0,3% în trimestrul III față de trimestrul II. Raportat la trimestrul din anul anterior, economia Germaniei un plus de doar 0,6%. Italia și Franța au intrat în regres. Italienii au avut o scădere a PIB-ului în trim III de 0,1% față de perioda aprilie-iunie 2013, iar dacă ne raportăm la trimestrul III al anului trecut, economia a picat cu 1,9%, ceea ce menține economia țării în recesiune. Economia Franței a trecut din nou sub pragul de 0 după ce în trimestrul anterior a reușit un plus de 0,5%. În perioada iulie-septembrie, francezii au înregistrat o scădere de 0,1%. Lucrurile stau un pic mai bine dacă ne raportăm la aceeași perioadă a anului trecut, adică un plus de 0,2%.