Este alertă maximă la granița Schengen, chiar la scurt timp după aderarea Croației. Cetățenii din Ungaria au fost loviți în plin de criza financiară. Astfel, maghiarii înregistrează în momentul de față cei mai scumpi carburanţi din regiune, iar persoanele care locuiesc aproape de graniţe fug la vecini să-şi umple rezervoarele maşinilor.
Maghiarii iau cu asalt benzinăriile din Croația, țară abia intrată în spatiul Schengen, pentru că acolo carburanţii sunt mai ieftini
Autoritățile din Ungaria au decis anterior să retragă plafoanele de preţ. În acest context, benzina şi motorina s-au scumpit atât de mult încât ungurii se duc acum să-şi facă plinul la maşini în țările vecine. Croaţia este un astfel de refugiu pentru maghiari, care au în momentul de față cei mai scumpi carburanţi din regiune.
Persoanele care locuiesc aproape de graniţe se întorc acasă cu canistre şi alte recipiente pline cu benzină sau motorină, conform informațiilor transmise de dailynewshungary.com
Potrivit sursei menționate, plafoanele au fost ridicate la începutul lunii trecute deoarece acestea descurajau importurile, ducând la penurii de benzină şi motorină.
Index.hu a trecut în revistă preţurile la benzinăriile vecinilor (n.red. România, Austria, Croaţia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina) şi a constatat că maghiarii plătesc cel mai mult din regiune.
Cel mai puţin plătesc ucrainenii
În Ucraina, un litru de benzină Euro 95 costă echivalentul a 1,34 euro. În Ungaria, acelaşi produs costă aproape 1,6 euro. Unul dintre şoferii maghiari intervievaţi de televiziunea croată la o benzinărie din Croaţia a povestit că de când face plinul acolo a economisit 50 de euro.
Dar ungurii se duc la vecini nu doar pentru a achiziţiona carburanţi, ci şi pentru a-şi face cumpărăturile în supermarketuri. Ei cumpără mai ales legume, carne şi bunuri de uz zilnic cum ar fi hârtia igienică şi odorizant de toaletă. Toate acestea sunt mult mai ieftine în Croaţia decât în Ungaria.
Ungurii preferă Croaţia şi deoarece această ţară a intrat de curând în spaţiul de liberă trecere Schengen. Jurnaliştii croaţi au trecut şi graniţa în Ungaria şi au constatat că singurele lucruri care se merită cumpărate de acolo sunt berea, câteva băuturi răcoritoare, mezeluri şi îmbrăcăminte. În Polonia, guvernul nu este adeptul plafonării preţurilor şi a ales să protejeze consumatorii de inflaţie mai ales prin reduceri de taxe.
Anul trecut, TVA la carburanţi a fost diminuată de la 23% la 8% ca parte a ceea ce Varşovia numeşte scut antiinflaţie. Pe 1 ianuarie 2023, TVA a fost readusă la 23% şi cu toate acestea preţurile carburanţilor nu au crescut în condiţiile în care PKN Orlen, producător şi retailer, a micşorat preţurile wholesale cu 12%, scrie Radio Rzeszow. Politicieni de opoziţie acuză Orlen şi autorităţile că au umflat artificial preţurile înainte de 1 ianuarie, crescând astfel şi marjele de profit ale PKN. Compania şi-ar fi permis să facă acest lucru deoarece are puteri de monopol pe piaţă.
Parlamentari din opoziţie au făcut sesizare la Curtea Supremă de Audit, în timp ce guvernul asigură că dacă era ceva în neregulă cu preţurile, ar fi intervenit Autoritatea pentru Competiţie şi Protecţia Consumatorului (UOKiK), notează The Warsaw Voice.
UOKiK nu a exclus o intervenţie în acest caz. Instituţia a investigat anul trecut modul în are Orlen calculează preţurile şi nu a găsit nimic în neregulă. Un fost ministru al economiei din partea actualului partid aflat la guvernare crede că Orlen este acuzat justificat de practici tip monopol şi de umflarea artificială a preţurilor. Economistul şef al Orlen, Adam Czyzewski, a explicat că în Polonia preţurile de retail sunt în aşa fel stabilite încât să nu ducă la creşterea cererii, ceea ce în condiţii de ofertă limitată ar fi avut ca rezultat cozi la benzinării.
CEO-ul de la Orlen Daniel Obajtek susţine că dacă compania sa ar fi redus preţurile mai devreme ar fi cauzat panică la benzinării. PKN Orlen este considerată o companie strategică şi, în conformitate cu strategia guvernului de a crea „campioni“ economici, a fuzionat recent cu concurentul mai mic Lotos, pregătind în acelaşi timp investiţii masive în transformarea energetică a ţării, dependentă puternic de combustibili fosili.