Update:

Reacții după primele rezultate ale alegerilor legislative

După primele rezultate ale alegerilor legislative din Franța, care oferă taberei preşedintelui Emmanuel Macron doar o majoritate relativă, Franţa nu va fi neguvernabilă, dar „va trebui să dăm dovadă de multă imaginaţie” pentru a acţiona, a declarat duminică ministrul economiei Bruno Le Maire.

„Este o situaţie fără precedent”, a recunoscut el pe canalul France 2, minimalizând în acelaşi timp amploarea eşecului şi insistând asupra „grupului majoritar” format în jurul şefului statului,”singura forţă capabilă să guverneze Franţa”.

Pilon al partidului preşedintelui Emmanuel Macron, preşedintele Adunării Naţionale Richard Ferrand a recunoscut duminică înfrângerea în alegerile legislative împotriva candidatului alianţei de stânga NUPES.

„Am luat notă de rezultatele ce indică faptul că alegătorii din a şasea circumscripţie din Finistere (vestul Franţei) au ales-o ca deputată pe contracandidata mea” Mélanie Thomin, a spus Ferrand într-o scurtă declaraţie de presă.

Marine Le Pen, marea câștigătoare în Franța

Liderul opoziţiei de stânga, Jean-Luc Mélenchon, a estimat duminică seara că pierderea majorităţii absolute în Adunarea Naţională de către coaliţia preşedintelui Macron a fost „mai presus de toate eşecul electoral” al preşedintelui francez.

„Este o situaţie total neaşteptată, absolut nemaiauzită; eşecul partidului prezidenţial este total şi nu se întrevede nicio majoritate”, a afirmat Mélenchon.

Marine Le Pen, al cărei partid de extremă-dreapta Adunarea Naţională a înregistrat un progres puternic la aceste alegeri legislative, a promis că va întruchipa o opoziţie fermă, fără înţelegeri secrete, dar responsabilă şi respectuoasă faţă de instituţii.

Grupul său parlamentar „va fi de departe cel mai numeros din istoria familiei noastre politice”, s-a bucurat ea în faţa susţinătorilor săi la Hénin-Beaumont (nordul Franţei), unde a fost realeasă fără probleme deputată.

Știrea inițială:

Preşedintele francez Emmanuel Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională, după al doilea tur al alegerilor legislative desfăşurate duminică, un scrutin marcat de un avans puternic al extremei drepte conduse de Marine Le Pen, relevă sondajele la ieşirea de la urne, transmite AFP.

Dacă rezultatul final confirmă aceste aşteptări, ar fi un eşec major pentru liderul de la Elysee, care s-ar vedea astfel nevoit să caute alianţe pentru a-şi pune în aplicare programul politic.

Absenteismul a marcat alegerile din Franța

Conform primelor proiecţii după închiderea urnelor, coaliţia Ensemble! (Împreună) a lui Macron ar obţine între 200 şi 260 din cele 577 de mandate ale Adunării Naţionale, aşadar mult sub majoritatea absolută de 289 de deputaţi.

În schimb, alianţa de stânga ”NUPES” condusă de stângistul Jean-Luc Mélenchon ar obţine între 150 şi 200 de mandate, devenind principala forţă a opoziţiei.

Aceleaşi estimări indică între 60 şi 100 de mandate pentru partidul de extremă-dreaptă Adunarea Naţională, condus de Marine Le Pen.

Cât despre dreapta tradiţională, aceasta obţine circa 60 de mandate şi ar putea juca rolul de arbitru în viitorul legislativ.

Alegerile au fost marcate şi de un important absenteism, estimat la 53,5-54%, prezenţa la urne fiind chiar sub cea din primul tur.

Cum arăta situația în primul tur?

În primul tur, majoritatea actuală a adunat aproximativ 26% din voturi, cu puţin în faţa alianţei de stânga NUPES a tribunului Jean-Luc Mélenchon. Acesta a reuşit în pariul său de a reuni socialişti, ecologişti, comunişti şi propria sa mişcare a stângii radicale, La France Insoumise.

În ultima linie dreaptă, Emmanuel Macron, care a mers joi pentru prima dată la Kiev, a dramatizat miza, spunând că războiul din Ucraina a afectat viaţa de zi cu zi a francezilor şi insistând asupra „necesităţii unei Franţe cu adevărat Uniunii Europene care să poată vorbi cu o voce clară şi distinctă”.

În acelaşi timp, el a lansat sperietoarea „extremelor” care, dacă s-ar impune, ar semăna „dezordine” în Franţa, acuzându-le pe acestea şi că vor să iasă din Europa.

Francezii au mers la vot de patru ori în doi ani

Scrutinul de duminică pune capăt unui lung ciclu electoral lung în Franţa care va confirma o vastă recompunere politică a ţării în jurul a trei blocuri în detrimentul partidelor tradiţionale, începută odată cu alegerea lui Emmanuel Macron în 2017.

Francezii au mers la vot în total de nu mai puţin de patru ori în doi ani, într-un context tensionat alcătuit din crize succesive, de la pandemia de COVID-19 la războiul din Ucraina până la creşterea inflaţiei şi ameninţările la adresa economiei.

Poate, principala lecţie a acestei lungi secvenţe electorale, este ascensiunea extremei-drepte în spatele Marinei Le Pen, deja finalistă la prezidenţiale, mai transmite sursa citată.