Preşedinţia turcă a trimis luni la examinare în Parlament o moţiune care autortizează desfăşurarea de militari turci în Libia în susţinerea Guvernului de Uniune Naţională de la Tripoli, aliatul Ankarei, vizat de o ofensivă a mareşalului Kahlifa Haftar, puternicul rival al GNA,
„Vom prezenta moţiunea pentru trimiterea de soldaţi în Libia în momentul reluării activităţii parlamentului”, la 7 ianuarie, a declarat şeful statului turc, citat de France Presse.
Erdogan a anunțat încă de la începutul acestei luni că intenționează să susțină guvernul de Tripoli, fapt ce a creat tensiuni în regiune. Mareșalul Kahlifa Haftar, opozantul guvernului de la Tripoli, este susținut de țări precum Rusia, Egipt sau Emiratele Arabe Unite. Rusia a anunțat că este îngrijorată de perspectiva ca trupe turcești să ajungă în Libia.
De altfel, în urmă cu o săptămână echipele de negociere ale Turciei și Rusiei au discutat trei zile la Moscova, o perioadă mai lungă decât se prevăzuse inițial, despre situație din Libia, dar și din Siria. Tensiunile vin în contextul în care Turcia are o relația din ce în ce mai rece cu NATO și Statele Unite din cauza apropierii de Moscova și a achiziționării de echipament militar din Rusia. În aceste zile se vorbește că SUA își vor muta 50 de focoase nucleare din Turcia la o bază militară din nordul Italiei.
Ca și cum aceste probleme nu ar fi de ajuns, Erdogan a reușit să își accetueze dușmănia altor două țări în urmă cu o lună, tot din cauza Libiei. Pe 27 noiembrie Turcia a semnat un memorandum cu Libia prin care au stabilit frontiera maritimă dintre cele două țări. Totuși, actul este contestat de Grecia, care susține că frontiera maritimă este trasată făcându-se abstracție de existența insulei Creta, care aparține elenilor. Se pare că miza acestei frontiere este blocarea exploatării unui zăcământ de gaze naturale din Marea Meditarană care au urma să fie făcută în comun de Grecia și Israel.
Conflictul din Libia
Odată cu anarhia ce a urmat înlăturării de la putere a fostului dictator Muammar Gaddafi, în anul 2011, Libia a devenit placa turnantă a migraţiei ilegale africane înspre Europa.
Confruntări militare de amploare au loc de câteva luni la periferia capitalei Libiei între grupul paramilitar Armata Naţională Libiană, condus de mareşalul Khalifa Haftar, şi trupele Guvernului de uniune naţională condus de Fayez al-Sarraj, recunoscut de comunitatea internaţională.
Sute de persoane au fost ucise, iar mii au fost rănite în confruntări. Zeci de mii de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele din cauza luptelor.