Inflația din Germania va rămâne probabil la un nivel ridicat până la sfârșitul anului 2024, deoarece companiile din această țară vor transfera creșterea costurilor către clienți, iar unele dintre ele o fac în mod foarte dur, avertizează principalul consilier economic al guvernului.
Inflația va rămâne ridicată în Germania în următorii doi ani: Va fi o problemă
Consumatorii se pot aștepta la mai multe creșteri de prețuri în 2023 și 2024, deoarece costurile energiei rămân ridicate, a declarat șeful unui grup de experți care consiliază guvernul german. Inflația din Germania ar urma să rămână ridicată încă doi ani, a avertizat sâmbătă un consilier guvernamental de rang înalt.
„Inflația va fi, de asemenea, o problemă în 2024, și abia după aceea vom vedea poate că va reveni la 2%”, a declarat Monika Schnitzer, președintele Consiliului german al experților economici, pentru ziarul Rheinische Post.
Schnitzer a declarat că inflația va rămâne ridicată din cauza așa-numitelor efecte de runda a doua, deoarece producătorii transferă costurile mai mari către consumatori și întreprinderi. Ea a acuzat unele firme că au exagerat în mod semnificativ creșterea prețurilor.
Comentariile ei contrastează cu un raport realizat săptămâna trecută de institutul Ifo din Munchen, care a prezis că inflația va scădea la 6,4% în 2023.
Ifo a declarat, de asemenea, că recesiunea prognozată în Germania va fi mai blândă decât se credea anterior, cu o scădere a creșterii de doar 0,1% față de o prognoză anterioară de contracție de 0,3%.
Spirala prețurilor salariale nu este un motiv de panică
În interviul acordat publicației Rheinische Post, Schnitzer a declarat că nu este îngrijorată de o spirală a prețurilor salariale datorită negocierilor salariale măsurate. În sectoare industriale germane cheie, cum ar fi industria chimică și cea metalurgică, sindicatele au fost de acord cu creșteri salariale sub inflație în schimbul unor plăți compensatorii unice.
Inflația în Germania a atins o rată anuală record de 10,4% în octombrie, potrivit agenției oficiale de statistică Destatis. Luna trecută, rata inflației a scăzut ușor la 10%. Creșterea prețurilor, care a început în momentul în care economia a ieșit din pandemia de coronavirus, a fost alimentată și mai mult de invazia Rusiei în Ucraina.
Prețurile la energie pentru consumatorii casnici au crescut cu peste jumătate în noiembrie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, din cauza creșterii prețurilor la gazele naturale. Prețurile alimentelor au crescut cu peste o cincime în ultimul an. Excluzând alimentele și energia, inflația a fost mai degrabă de 5% în noiembrie, potrivit Destatis.
Este necesară o suprataxare a prețului energiei
Schnitzer a cerut ca anul viitor să fie introdusă o suprataxă temporară de solidaritate sau „Soli” pentru a finanța plafoanele prețurilor la energie, care urmăresc să reducă impactul majorării facturilor la electricitate și încălzire.
Taxa propusă ar fi similară cu suprataxa de solidaritate plătită de contribuabilii germani pentru a plăti reunificarea.
„O „energie soli” are sens: recunoaște că țara devine din ce în ce mai săracă și că umerii puternici vor trebui să poarte o parte mai mare din povară decât cei mai slabi”, a spus Schnitzer.
Taxa temporară ar putea aduce venituri fiscale suplimentare de 12-13 miliarde de euro (12,8-13,8 miliarde de dolari), a spus ea.
Având în vedere că se așteaptă ca prețurile la energie să rămână ridicate, Schnitzer a solicitat, de asemenea, guvernului cancelarului Olaf Scholz să prelungească durata de viață a trei centrale nucleare cu încă trei ani.
„Din punct de vedere economic, ar fi logic să se comande rapid noi bare de combustibil. Acest lucru ne-ar oferi mai multă siguranță iarna viitoare”, a spus ea.
Berlinul a acceptat cu reticență să prelungească durata de viață a ultimelor centrale nucleare învechite până în aprilie, din cauza crizei energetice. Acestea urmau să fie dezafectate în câteva zile, ca parte a unei politici de decenii de eliminare treptată a energiei nucleare.
Scholz ar trebui să împingă înapoi vârsta de pensionare
Schnitzer a cerut, de asemenea, ca vârsta de pensionare să fie majorată la 69 de ani de la 66 de ani în prezent, din cauza lipsei de lucrători care să înlocuiască numărul tot mai mare de pensionari.
Schnitzer a cerut, de asemenea, ca vârsta de pensionare să fie majorată la 69 de ani de la 66 de ani în prezent, din cauza lipsei de lucrători care să înlocuiască numărul tot mai mare de pensionari.
De asemenea, Schnitzer a îndemnat guvernul să nu mai permită lucrătorilor să se pensioneze la 63 de ani dacă au plătit suficiente contribuții de securitate socială. Vârsta de pensionare este programată să crească la 67 de ani până în 2031, scrie DW, citând France Presse și Reuters.