Specialiștii în demografie au estimat că inflația și introducerea monedei euro în Croația vor duce către un nou val de migrație. În același timp, aderarea la Spaţiul Schengen şi introducerea monedei euro măresc vulnerabilitatea Croaţiei ca tinerii să părăsească țara.
Croaţia se confruntă cu un val de creșteri în ceea ce privește prețurile în urma inflaţiei şi a introducerii monedei euro. Această situaţie impune întrebarea impactului pe care îl va avea asupra emigraţiei, a relatat cotidianul Vecernji List în ediţia de luni, pe 9 ianuarie, atenţionând asupra riscului unui nou val de emigraţie.
Țara se confruntă cu un deficit de forţă de muncă
„Dacă tinerii care câștigă în medie un salariu de 1.000 de euro nu îşi pot permite un apartament al cărui preţ este de 2.000-3.000 de euro/mp sau mai mult, iar chiriile nu sunt accesibile, ce anume îi va ţine în ţară?”, se întreabă cotidianul. „La ce le foloseşte firmelor piaţa liberă dacă nu există consumatori, dacă doar o minoritate bogată şi săracii vor rămâne în ţară?”, arată demograful Stjepan Sterc.
Într-un stat în care emigraţia nu a fost stopată, care se confruntă cu un deficit de forţă de muncă şi unde numărul de naşteri a scăzut sub 35.000 anul trecut, acesta fiind un minim istoric, nu este înţelept să existe ameninţări cu noi creşteri de preţuri sau măsuri arbitrare, ce nu sunt în interesul binelui comun, a anunțat expertul.
De asemenea, aderarea la Spaţiul Schengen şi introducerea monedei euro măresc vulnerabilitatea Croaţiei ca tinerii să părăsească țara, iar aceasta, cuplată cu creşterea preţurilor, va stimula în mod direct emigrarea, a mai adăugat demograful.
Croaţia nu are o politică demografică
Conform acestuia, Croaţia devine din nou o zonă de graniţă a Uniunii Europene, ceea ce va duce către o presiune migratorie sporită. Stjepan Sterc le-a spus angajatorilor care l-au contactat în legătură cu deficitul de forță de muncă că această problemă nu poate fi rezolvată doar prin importul acesteia.
Mâna de lucru ieftină care vine în Croaţia duce practic un trai de subzistenţă aici şi nu are posibilitatea să cheltuiască mai mult. Mai mult decât atât, dată fiind îmbătrânirea populaţiei croate, consumul va scădea, la fel şi influxul de fonduri UE, toate acestea urmând să aibă repercusiuni serioase rezultate dintr-o abordare superficială a problemei demografice, a explicat acesta. Sursa citată arată că demograful Andelko Akrap este de părere că această țară nu are o politică demografică, care este crucială pentru supravieţuirea Croației.