Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2023, cel care arată că bugetul pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 2,8%. De asemenea, PIB-ul este estimat în creștere.
Anunțul momentului privind bugetul pentru 2023! Este construit pe o creștere economică de 2,8%
În cursul zilei de marți, 6 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor, în care se arată că acesta este configurat pe o creștere a economiei cu 2,8%.
PIB-ul țării noastre în prețuri curente este estimat în creștere, ajungând la 1.552 miliarde de lei, față de 1.396 miliarde de lei din acest an.
Proiectul mai arată că cererea internă va fi elementul principal al creșterii economice și că aceasta va avea o componentă investițională, reprezentată de formarea brută de capital fix, în creștere cu 6,2%, efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiţii publice şi private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%.
„Ca urmare a diminuării veniturilor reale ale populaţiei sub impactul crizei inflaţioniste, estimarea pentru consumul privat este una prudentă, fiind prognozată o majorare de 2,7%. În ceea ce priveşte consumul guvernamental este de aşteptat ca acesta să înregistreze o dinamică de 1,2%. Exportul de bunuri şi servicii va creşte, în termeni reali cu 4,5%, iar importul de bunuri şi servicii cu 5,4%, exportul net contribuind negativ la creşterea economică cu 0,8 puncte procentuale”, arată proiectul.
Construcțiile vor juca un rol important în ceea ce privește oferta
Proiectul mai arată că domeniul construcțiilor vor juca un rol important pe latura ofertei cu o dinamică a VAB de 5,9%, bazată în principal pe atragerea fondurilor din PNRR. Referitor la sectorul agricol, se are în vedere recuperarea a declinului din anul anterior și este estimată o majorare de 9,8%. Sectorul terțial va crește și el cu 3%.
Documentul respectiv mai arată că deficitul bugetar ESA pentru anul viitor este calculat la 4,4 procente din PIB, dar va ajunge le 2,9 procente în 2026. Este estimat ca deficitul bugetar să ajungă la 2,95 procente din PIB în anul 2024.
Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă anul viitor 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB, iar în anul 2026 acestea urmează să ajungă la circa 154,2 miliarde lei.
De asemenea, veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei, echivalentul a 34,77 procente din PIB, ajungând la 655,1 miliarde de lei în 2026.
Ponderile cele mai mari în cadrul veniturilor bugetare pentru anul viitor vor fi:
- contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri)
- TVA (21,1 %)
- sume primite de la UE (13,2% din total venituri)
- accize (7,1 %)
Potrivit proiectului de buget, inflaţia la sfârşitul anului ar urma să încetinească la 8% în 2023, faţă de 15,2% în 2022, în timp ce deficitul de cont curent va coborî la 8,5% din PIB, de la 8,8% în acest an, cu un deficit al balanţei de bunuri de 12,4% din PIB. Deficitul de cont curent este prognozat la 26,6 miliarde euro în anul 2023.
O creștere estimată la 1,7% în ceea ce privește câștigul salarial
Pe de altă parte, documentul mai arată că, anul viitor, câștigul salarial real este prevăzut să crească cu 1,7% după ce a înregistrat un declin de 2 procente în acest an.
Potrivit Ministerului Finanţelor, presiunile pe piaţa muncii se vor atenua. Astfel, pentru anul 2023, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu circa 77.000 persoane, ajungând la 5,252 milioane persoane şi o rată a şomajului înregistrat de 2,7%.
Pe termen mediu (2023 – 2026), în condiţii de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menţine la un nivel sustenabil ce nu va depăşi 49,80% din PIB, sub nivelul de 60% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăşi 42% din PIB.