Este decizia momentului în România, luată chiar de Guvern. Este vorba despre un subiect extrem de sensibil, care îi privește direct pe milioane de români. Riscul este unul uriaș, iar Executivul face toate eforturile pentru a proteja acum cât mai bine viețile românilor.
Marți, 29 noiembrie, a fost aprobată o strategie vitală la nivel național.
Strategia națională de reducere a riscului seismic a fost aprobată! Planuri majore până în 2050
Este vorba despre Strategia națională de reducere a riscului seismic (SNRRS), care a fost aprobată astăzi de către Guvernul României.
Un obiectiv important al acestei strategii este transformarea, până în anul 2050, a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme.
Potrivit Ministerului Dezvoltării, decizia de marți constituie un pas important în ceea ce priveşte consolidarea cadrului strategic privind gestionarea eficientă a riscului seismic.
„La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Strategia naţională de reducere a riscului seismic (SNRRS). Adoptarea SNRRS constituie un pas important în ceea ce priveşte consolidarea cadrului strategic privind gestionarea eficientă a riscului seismic.
SNRRS promovează creşterea rezilienţei la cutremure a comunităţilor şi a fondului construit din România până în 2050 şi tratează, dintr-o perspectivă sectorială, problematica riscului seismic la nivelul clădirilor civile publice şi private, inclusiv a celor pentru serviciile publice esenţiale şi a celor cu valoare de patrimoniu cultural”, se arată în comunicatul Ministerului Dezvoltării.
Iată care sunt principalele obiective pe care și le propune Guvernul României, prin intermediul SNRRS
- transformarea, până în 2050, a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme;
- reducerea riscului seismic la nivel naţional prin salvarea de vieţi, reducerea vătămărilor şi protejarea fondului construit, prin investiţii prioritizate şi eficiente;
- promovarea bunăstării prin crearea de beneficii conexe prin îmbunătăţirea condiţiilor de eficienţă energetică şi sanitare, printre alte aspecte funcţionale;
- creşterea rezilienţei prin integrarea considerentelor de risc seismic/multirisc în planificarea teritorială şi sectorială şi asigurarea unor procese reziliente de recuperare şi reconstrucţie post-seism;
- mobilizarea participării şi acţiunii incluzive prin creşterea nivelului de conştientizare publică cu privire la managementul riscului seismic şi creşterea nivelului de asumare în implementarea măsurilor de reducere a riscului;
- consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul managementului riscului seismic şi al calităţii şi numărului de resurse umane implicate în activităţile legate de gestionarea riscului.
Prin Componenta C5 – Valul Renovării din PNRR, sunt alocate 2,82 miliarde de euro, sumă care permite eficientizarea energetică a 1.733 blocuri şi 2.600 clădiri publice, potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila.
Din această sumă, 130 milioane de euro sunt alocate pentru consolidarea seismică a aproximativ 130 de blocuri, iar 230 milioane de euro sunt pentru blocurile din comunităţile expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. Alte 152 milioane de euro sunt destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.