Expansiunea economică va începe probabil să decelereze uşor, din perspectivă anuală, doar în 2020 şi în consecinţă îşi va devansa considerabil ritmul potenţial în anul curent şi ceva mai moderat anul viitor, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
„Referitor la evoluţia viitoare a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică va începe probabil să decelereze uşor, din perspectivă anuală, doar în 2020 şi că, în consecinţă, îşi va devansa considerabil ritmul potenţial în anul curent şi ceva mai moderat în anul viitor, ceea ce implică o creştere semnificativă a excedentului de cerere agregată în 2019 şi una mai modestă în 2020, la valori vizibil superioare celor din prognoza anterioară”, potrivit sursei citate.
Membrii Consiliului au remarcat apoi că noile date reconfirmă evaluarea anterioară potrivit căreia creşterea economică este aşteptată să încetinească în trimestrele II şi III, dar să se menţină relativ alertă – ca urmare a accelerării ei mai pronunţate în primul trimestru, şi în condiţiile unei dinamici trimestriale anticipate a scădea gradual, inclusiv pe fondul unei performanţe a agriculturii prezumate a fi mai puţin favorabile în trimestrul III -, ceea ce face probabilă continuarea creşterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval.
Totodată, consumul privat se prefigurează a fi principalul determinant al creşterii economice în cei doi ani, inclusiv pe fondul gradului ridicat de ocupare a forţei de muncă şi al nivelului ratelor reale ale dobânzilor bancare, prezumat a se mări foarte lent. Unii membri ai Consiliului au avertizat însă că dinamica venitului real disponibil al populaţiei, dar şi încrederea consumatorilor ar putea fi afectate de eventuale măsuri adoptate, inclusiv în contextul rectificării bugetare, în vederea menţinerii deficitului bugetar în limita prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere.
„S-a observat că evoluţia indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creşterii economice şi în trimestrul II 2019, sugerând însă şi o creştere a aportului pozitiv al formării brute de capital fix. În schimb, în cazul exportului net, este de aşteptat o nouă contribuţie negativă, posibil totuşi în scădere uşoară faţă de trimestrul I, având în vedere încetinirea ceva mai evidentă a creşterii anuale a importurilor în aprilie-mai, în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, reflectată şi de relativa decelerare în acest interval a ritmului anual de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale. Deficitul de cont curent şi-a accelerat însă puternic adâncirea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a deteriorării consistente a balanţei veniturilor secundare, iar acoperirea lui cu fluxuri de capital autonom s-a înrăutăţit”, se spune în minută.
Au fost reiterate, însă, incertitudinile decurgând din măsurile fiscale şi bugetare aplicate în 2019 – cu implicaţii asupra cererii agregate, dar şi a nivelului PIB potenţial -, precum şi cele având ca sursă contribuţia ridicată la creşterea economică adusă în mod persistent în ultimele trimestre de variaţia stocurilor.
S-a apreciat că asemenea măsuri şi abordări fiscal-bugetare ar putea fi chiar mai nefavorabile în cazul investiţiilor – în condiţiile în care se anticipează o creştere a contribuţiei lor la dinamica PIB în 2019 -, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din prima parte a anului, precum şi impactul preconizat al aplicării prevederilor noii Legi a pensiilor. Incertitudini şi riscuri continuă de asemenea să decurgă din unele practici bugetare şi frecventele măsuri fiscale şi modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi din absorbţia fondurilor europene, precum şi din recenta slăbire a dinamicii producţiei industriale şi a investiţiilor străine directe.
Membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări şi în legătură cu tensiunile ridicate de pe piaţa muncii. S-au făcut referiri la noul nivel record atins recent de efectivul salariaţilor din economie – chiar în condiţiile temperării creşterii acestuia, însă exclusiv pe seama evoluţiilor din sectorul privat -, dar şi la minimul istoric la care a tins să rămână rata şomajului BIM, precum şi la intenţiile de angajare robuste indicate de sondaje de specialitate pentru perioada următoare. S-a apreciat că, pe fondul penuriei mari de forţă de muncă – potenţată de probleme structurale -, precum şi al efectului de demonstraţie al salariilor din sectorul public, presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, fiind discutată însă şi intenţia autorităţilor de a majora contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România în acest an. A fost evocată dinamica anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze câştigul salarial mediu brut nominal, dar şi cel net real în lunile aprilie-mai, chiar dacă în uşoară temperare faţă de trimestrul I. Şi variaţia anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a consolidat pe palierul de două cifre în acest interval, continuând să se mărească uşor după cvasi-dublarea ei din primul trimestru. Unii membri ai Consiliului au remarcat că lipsa forţei de muncă, accentuată de emigraţie, este un fenomen generalizat în regiune şi devine un obstacol pentru creşterea economică.
