Lumea filmului şi a teatrului din întreaga lume este în doliu astăzi. Un celebru actor, cunoscut şi pentru piesele de teatru pe care le-a scris alături de partenera sa, a plecat dintre noi.
Este durere imensă în lumea filmului şi a teatrului din Franţa! Unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai acestei lumi, faimos actor şi scenarist, a încetat din viaţă luni, la vârsta de 69 de ani.
Este vorba despre Jean-Pierre Bacri. Acesta a decedat din cauza unui cancer, a declarat pentru AFP agenta acestuia, Anne Alvares-Correa.
Carieră impresionantă de actor şi scenarist
Jean-Pierre Bacri a fost scenaristul peliculelor “Smoking/No Smoking”, “Un air de famille”, “On connaît la chanson” şi “Le Goűt des autres”. Aceste filme i-au adus premii Cesar la categoria cel mai bun scenariu, alături de Agnes Jaoui, partenera sa de viaţă din 1987 până în 2012. Bacri a mai fost recompensat şi cu un trofeu Cesar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru “On connaît la chanson”.
În 2004, tot alături de Agnes Jaoui, Bacri a câştigat şi premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de film de la Cannes, pentru pelicula “Comme une image”.
Personalitate a teatrului şi a cinematografului francez, Jean-Pierre Bacri ocupă un rol privilegiat în amintirea publicului pentru rolurile sale de anti-eroi arţăgoşi şi deziluzionaţi, dar profund umani.
Născut în Algeria, a studiat teatrul la Paris
Actorul s-a născut pe 24 mai 1951 în localitatea de astăzi Bou Ismail, din Algeria. La începutul anilor 1960, a emigrat alături de familia sa la Cannes în timpul Războiului din Algeria. Ulterior, s-a mutat la Paris, unde a studiat la celebra şcoală de teatru Cours Simon, potrivit DPA.
Talentul său a strălucit alături de Agnes Jaoui, pe care a cunoscut-o în 1987 pe scenă, cu prilejul piesei “Aniversarea”, de Pinter. Împreună cu aceasta, a scris mai multe piese de teatru.
Foarte rapid, familia “Jacri”, aşa cum îi supranumise regizorul francez Alain Resnais – şi-au pus laolaltă umorul acid şi spiritul de observaţie pentru a scrie la patru mâini.
Prima lor piesă, “Cuisine et dépendances” (1992), a devenit rapid un succes şi a fost adaptată pentru cinema în filmul “Un air de famille” (1996).