Pentru o parte din coaliția de guvernare din Germania, energia nucleară nu răspunde cerințelor unei surse verzi. Austria se opune, de asemenea, utilizării sale, iar recent guvernul spaniol s-a arătat de asemenea împotriva creșterii importanței sale. Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus ca, în anumite condiții, energia furnizată de unele centrale nucleare sau cu gaz să fie etichetată drept verde.

Susținători și adversari ai energiei nucleare

Susținătoare a ideii este mai ales Franța, unde peste 70% din energie provine din reactoare nucleare. Țării i s-au alăturat state precum Italia, Finlanda, dar și state din Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, România. Membrii grupului sunt de părere că energia nucleară oferă soluția realistă în atingerea obiectivelor de limitare progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră până la atingerea neutralității climatice în 2050.

Adversarii reactoarelor nucleare pun accentul pe riscuri. Pe lângă Germania și Austria, Danemarca, Portugalia sau Luxemburg intră în această categorie. Accidente precum cel din Japonia, cu efecte dramatice asupra mediului apropiat, dar și unele resimțite la distanțe foarte lungi, atrag atenția asupra unor evenimente care nu sunt doar ipotetice.

Deși amprenta de carbon este redusă, volumul de emisii de carbon fiind comparabil cu cel al turbinelor eoliene, provocările la adresa mediului sunt deplasate pe termen lung prin stocarea deșeurilor radioactive în siguranță pentru perioade suficient de lungi.

15% din energia din România e nucleară

În mod concret, aproximativ 10% din energia globală și 24.6% din energia din Europa a fost generată de resurse nucleare potrivit Eurostat și World Nuclear Association. Datele din Europa sunt dinaintea închiderii a 3 reactoare importante în Germania.

Cei mai mari producători din lume sunt SUA, China și Franța. În România, cele două unități de la Cernavodă produc aproximativ 15% din necesarul țării. În paranteză poate fi spus că SNN Nuclearelectrica a fost una dintre cele mai performante acțiuni de la bursa românească, cu un avans de 163% în 2021.

România are în plan utilizarea de reactoare modulare printr-un parteneriat cu o companie din SUA. Franța dezvoltă, de asemenea, propria sa strategie de reactoare modulare.

Factura energetică în toată Europa este estimată de ministrul energiei din Grecia a fi iarna aceasta cu 100 de mld. Euro mai mare decât înainte și cu 350 mld. Euro mai ridicată pe parcursul anului față de anul anterior.

Fidelă programului anunțat, Germania a închis recent trei reactoare nucleare, urmând să oprească operațiunile pentru cele trei care rămân anul acesta. Suprapunerea cu perioada de creștere dramatică a prețurilor la energie a generat critici din partea unor observatori și a mediului economic.

Argumente pro și contra energiei nucleare

Decizia de a utiliza pe viitor sau de a renunța la energia nucleară nu este una ușoară. Dilema este, în prezent, tranșată pe linii principiale: pentru unii, costul asupra mediului și riscul unor evenimente relativ rare, dar de impact uriaș nu justifică menținerea reactoarelor.

Pentru alții, costul economic, masiv în condițiile prețurilor actuale la energie, împreună cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră fac din energia nucleară o opțiune viabilă.

Alegerea mixului de energie se discută intens în Europa în această perioadă. În cele din urmă, este nu doar o înfruntare între două viziuni, ci și o negociere intensă între două mari puteri europene, Germania și Franța, fiecare cu aliați numeroși.

Decizia va modela viitorul economic, social și de mediu al regiunii. Prețurile energiei vor avea, probabil, tendința de a se reașeza față de nivelurile deosebit de ridicate din toamnă/iarnă 2021. Totuși sunt șanse ca ele să rămână la un nivel mai ridicat decât cel anterior pandemiei. Astfel, costul alegerii strategice trebuie gândit cu mare atenție, de ambele tabere, atât în economie, cât și pentru mediu.

O soluție de compromis, cu orizonturi temporale realiste acceptate de ambele părți ar putea fi calea optimă pentru dezvoltare rațională.