Închiderea unor termocentrale pe cărbune a fost amânată. Va avea loc pe 31 octombrie 2023

Nota de fundamentare a hotărârii arată că este vizată amânarea închiderii grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 (330 MW) și Turceni 7 (330 MW) și a exploatărilor miniere aferente acestora.

„Prin proiectul de act normativ se propune aprobarea amânării închiderii grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari 3 (330 MW) și Turceni 7 (330 MW) și a exploatărilor miniere aferente acestora aparținând Societății Complexul Energetic Oltenia S.A., până la data de 31.10.2023”, este scris în nota de fundamentare.

Termenul actual de închidere a acestor capacități este 31 decembrie 2022

Decizia a fost luată în contextul în care România se confruntă în momentul de față cu o situație de criză energetică cauzată de efectele războiului din Ucraina care a condus la eliminarea unor surse de aprovizionare a statelor membre ale Uniunii Europene, precum cele din Federația Rusă.

„În situaţie de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate, prin hotărâre, să aprobe amânarea închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe cărbune şi a exploatărilor miniere aferente sau repornirea grupurilor energetice închise şi a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic prevăzut la art. 3 şi în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgenţă aferente sectorului energetic”, este scris în Ordonanţa de urgenţă nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic.

Trebuie menționat că proiectul de hotărâre de Guvern a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei și urmează să intre pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Guvernului.

Închiderea capacităţilor de cărbune nu poate fi făcută fără investiţiile pe gaz

În altă ordine de idei, Elena Popescu, reprezentant al Ministerului Energiei, Direcţia Generală Politici Energetice şi Green Deal, a susținut anterior că închiderea capacităţilor de cărbune nu poate fi făcută fără a avea cel puţin investiţiile pe gaz pe care le avem preconizate.

„Nu facem în totalitate înlocuirea cărbunelui cu gaz. Avem 1.300 de MW şi închidem 4.950 de MW până în 2.030. Deci, este o comparaţie total nejustificată. Ce înlocuim? Închidem cărbunele şi îl înlocuim cu nişte capacităţi de gaz care pot avea rol şi de back-up la regenerabile, dar va fi o creştere mare a ponderii surselor regenerabile de energie. Lucrăm la strategia de hidrogen.

Poate nu ştiţi că în PNRR există acest jalon: elaborarea strategiei de hidrogen, la care am început să lucrăm. Deci, pot să vă asigur că nu suntem chiar aşa excluşi din discursul european. Într-adevăr, suntem întârziaţi cu multe investiţii. Dacă aveam acele investiţii despre care vorbeaţi, Tarniţa şi 3 şi 4 de la Cernavodă – era extraordinar acum. Nu am fi avut probleme nici pentru Moldova.

Mergem în direcţia care trebuie, numai că despre ce am vorbit am justificat de ce nu merge, de ce nu le închidem ireversibil, total şi pentru totdeauna capacităţile acum, deşi ele sunt trecute în calendarul din planul de restructurare şi care a fost iniţial în ordonanţa de urgenţă. Ne luăm totuşi o marjă de prudenţă să vedem cum trecem iarna aceasta. Şi-o iau toate statele membre. Discursul este în linie cu ce se întâmplă la nivel european”, a susținut Elena Popescu.