Prognoza de creștere economică a României a suferit modificări după ce Comisia Europeană a considerat că economia țării noastre se va majora mai mult decât era programat inițial.
Comisia Europeană și-a revizuit previziunile privind creșterea economică a României, anticipând acum o expansiune mai substanțială decât cea preconizată anterior. Cea mai recentă estimare privind creșterea reală a PIB-ului în 2023 a fost majorată de la 2,5% la 3,2%, ceea ce indică un optimism sporit în ceea ce privește performanța economică a țării.
„Creşterea economică va continua, deşi într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflaţiei persistente, a condiţiilor de finanţare stricte şi a creşterii scăzute a partenerilor comerciali. Se preconizează că inflaţia de bază va atinge un vârf în 2023, iar inflaţia generală va rămâne peste ţinta de inflaţie pe orizontul de prognoză. Se estimează că şomajul va scădea doar marginal, menţinând piaţa muncii relativ strânsă şi creşterile salariale ridicate”, arată economiştii Comisiei Europene.
România a avut o creștere rezilientă a economiei
În 2022, România a înregistrat o rată de creștere de 4,7%, determinată în principal de investițiile solide și de consumul privat puternic. Indicatorii timpurii pentru primul trimestru al anului 2023 sugerează o economie rezistentă, cu un sentiment de încredere în creștere, creșterea cifrei de afaceri a vânzărilor cu amănuntul și semne de îmbunătățire a producției industriale. Așteptările privind ocuparea forței de muncă au rămas relativ ridicate.
Privind în perspectivă, se anticipează că mai mulți factori, cum ar fi inflația ridicată, condițiile stricte de finanțare și creșterea mai lentă în rândul partenerilor comerciali, vor diminua creșterea reală. Cu toate acestea, se preconizează că va persista o creștere pozitivă a consumului privat datorită salariilor și pensiilor mai mari, precum și datorită prelungirii plafonării prețurilor la energie până în 2025. Programele de sprijin guvernamental și o piață a muncii robustă vor contribui, de asemenea, la activitatea economică.
Se preconizează că politica monetară va rămâne restrictivă, cu o rată de politică monetară de 7%, ceea ce ar putea avea un impact asupra fluxului de credite și a investițiilor în economie. Cu toate acestea, se preconizează că investițiile planificate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și afluxul de fonduri UE vor contrabalansa efectele condițiilor de creditare stricte. Prin urmare, se preconizează că investițiile vor juca un rol esențial în stimularea creșterii reale în 2023 și 2024, arată Comisia Europeană în prognoza economică de primăvară 2023.
Se anticipează că exporturile nete nu vor avea o contribuție pozitivă la creșterea PIB. În ciuda scăderii prețurilor la energie și a îmbunătățirii termenilor de schimb, cererea internă puternică va duce la o balanță comercială negativă. Se preconizează că deficitul de cont curent va persista la aproximativ 8% din PIB, ceea ce prezintă riscuri pentru sustenabilitatea externă pe termen mediu.
Pe scurt, se estimează că PIB-ul real va crește cu 3,2% în 2023 și cu 3,5% în 2024. Cu toate acestea, există riscuri de scădere a acestei proiecții, în principal din cauza unor potențiale întârzieri în punerea în aplicare a Planului Național de Redresare și de Reziliență (PNRR), care ar putea afecta negativ investițiile.
Perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân modeste
În ciuda creșterii robuste a PIB-ului, perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân modeste din cauza unor provocări precum îmbătrânirea populației și migrația semnificativă.
Cu toate acestea, integrarea pe piața forței de muncă a persoanelor strămutate în urma conflictului din Ucraina și acordarea de vize pentru lucrătorii din afara UE ar putea contribui la atenuarea acestor obstacole.
Se preconizează că șomajul va cunoaște o ușoară scădere, ajungând la 5,4% în 2023 și la 5,1% în 2024. În timp ce creșterea salariilor a fost puternică, în special în sectorul privat, aceasta rămâne în continuare în urma inflației generale a indicelui prețurilor de consum.
Piața strânsă a forței de muncă, necesitatea de a compensa pierderile de putere de cumpărare și ratele ridicate ale inflației vor contribui probabil la creșteri salariale substanțiale în 2023 și 2024.
Inflația continuă să fie ridicată
În noiembrie, indicele armonizat al prețurilor de consum din UE (IAPC) a atins cel mai ridicat nivel, iar ulterior a scăzut la 12,2% în martie, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie. Se preconizează că sistemul de plafonare a prețurilor la energie va avea un impact minim asupra acestei componente, deoarece este influențată în mare măsură de fluctuațiile prețurilor la combustibili și la distribuția de energie.
Cu toate acestea, inflația de bază, care exclude componentele volatile, a continuat să crească datorită creșterilor înregistrate la alimentele procesate și la servicii. Se anticipează că inflația de bază va rămâne peste inflația globală pentru restul anului, după ce a atins un nivel maxim în primul trimestru. În ansamblu, se preconizează că inflația medie IAPC va scădea la 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, deși există riscuri de creștere din cauza presiunilor puternice de creștere a salariilor.
Este estimată o scădere a deficitului public
Se preconizează că deficitul public din România va scădea până la 4,7% din PIB în 2023 (conform termenilor ESA), față de 6,2% în 2022. Creșterea puternică a PIB-ului nominal și impozitele mai mari legate de energie vor contribui la creșterea veniturilor publice în 2023. Se anticipează că cheltuielile curente vor crește într-un ritm mai lent decât PIB-ul nominal, în principal din cauza creșterilor moderate ale salariilor din sectorul public. Se preconizează că investițiile publice, ca procent din PIB, vor crește, reflectând obiectivele bugetare interne ambițioase și intrările substanțiale de fonduri UE. Previziunile iau în considerare plățile suplimentare către pensionari, modificările aduse codului fiscal, schema de compensare pentru a face față creșterii prețurilor la energie și legislația propusă pentru a restricționa cheltuielile publice în 2023. Costul bugetar net al măsurilor de sprijinire a energiei este estimat la 0,3 % din PIB în 2023, față de 0,4 % în 2022, așa cum se subliniază în previziunile de primăvară ale Comisiei.
Pentru 2024, se preconizează că deficitul va scădea la aproximativ 4,4% din PIB. Această reducere este atribuită unei scăderi a cheltuielilor curente ca pondere în PIB, ca urmare a întreruperii anumitor măsuri puse în aplicare în 2022/2023, reprezentând aproximativ 0,3 puncte procentuale. Se anticipează că va persista o creștere economică nominală semnificativă. Se preconizează o încetinire a creșterii cheltuielilor de capital din cauza efectului de bază care rezultă din suma reziduală substanțială din ciclul bugetar al UE 2014-2020, care se preconizează a fi realizată în 2023. Comisia presupune o eliminare completă a măsurilor de sprijinire a energiei în 2024.
În ceea ce privește datoria publică, se preconizează că aceasta va scădea la 45,6 % din PIB în 2023, în principal datorită reducerii deficitului, înainte de a crește ușor la 46,1 % în 2024. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate în sensul scăderii. Factori precum creșterea mai mică a PIB-ului, viitorul ciclu electoral, potențiala presiune în sensul creșterii salariilor din sectorul public din cauza ratelor de creștere reală negative în 2021 și indexarea pensiilor în 2024, care încorporează o inflație ridicată în 2022, ar putea contribui la deficitele bugetare.