Președintele Klaus Iohannis a participat luni, 27 februarie, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene de Investiţii, care a avut loc la Luxemburg.

În cadrul evenimentului, șeful statului a spus că toată Europa trece prin vremuri critice, iar tranziţia verde și digitală întâmpină probleme.

„Trăim vremuri critice. Un deceniu de schimbări majore a început deja. Securitatea nu mai poate fi considerată de la sine înţeleasă în Europa, în urma războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Preţurile energiei au crescut şi securitatea aprovizionării a fost ameninţată. Inflaţia afectează bunăstarea economică a cetăţenilor noştri. Este nevoie urgentă de acţiune climatică.

Cu toate acestea, acţiunea noastră decisivă pentru tranziţia verde întâmpină încă obstacole. La fel şi pentru tranziţia digitală. Economiile globale se confruntă cu creşterea nivelului datoriilor şi cu o încetinire a creşterii, ambele contribuind la sporirea vulnerabilităţilor macroeconomice şi reducerea interesului pentru investiţii.

Sustenabilitatea financiară se află sub o nouă presiune. Dependenţele în ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, în special pentru materiile prime, au devenit o vulnerabilitate majoră pentru economia post-pandemie. Ca urmare a acestor lucruri, economia globală devine din ce în ce mai fragmentată. Globalizarea se confruntă cu provocări serioase. Pe scurt – incertitudinea pare să fie certitudinea acestui deceniu. Toate acestea ne obligă să ne adaptăm mai repede decât înainte. Cei care sunt capabili să o facă şi chiar să fie cu un pas înainte vor deveni mai puternici, mai rezilienţi şi mai pregătiţi pentru viitor”, a spus Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a spus că trei lucruri vor fi esenţiale în viziunea României

De asemenea, președintele a arătat că trei lucruri vor fi esenţiale în viziunea României:

  • adaptabilitatea prin soluţii rapide la provocările actuale;
  • unitatea de acţiune;
  • loialitatea faţă de valorile fundamentale.

Şeful statului a afirmat că, în acest moment critic, trebuie să se acţioneze decisiv pentru a consolida Europa atât în interior, cât şi pe scena globală.

„Construirea rezilienţei începe acasă. Coeziunea noastră internă este nucleul forţei noastre – aceasta trebuie păstrată în mod prioritar. Această nouă eră economică necesită deja investiţii masive în tranziţia verde şi cea digitală, în special prin noi tehnologii curate inovatoare şi competitive.

În faţa incertitudinii actuale, pentru a evita un decalaj de investiţii şi inovare, Uniunea Europeană trebuie să rămână o destinaţie atractivă. Şi este de datoria noastră, ca state membre, să contribuim la o Europă stabilă, coerentă şi prosperă, cu o economie solidă şi o industrie competitivă. Economia românească îşi joacă activ rolul în aceste eforturi”, a completat preşedintele.

Președintele susține că actualul context este văzut ca un catalizator pentru ambiţiile către un viitor digital, verde şi sustenabil

Acesta a susţinut că actualul context este văzut ca un catalizator pentru ambiţiile către un viitor digital, verde şi sustenabil şi o oportunitate de a stimula investiţiile în energie, transport, agricultură, infrastructură de sănătate şi tehnologie.

„Am lucrat în mod constant la reforme, concentrându-ne pe coeziune şi reducerea decalajelor de dezvoltare faţă de statele care sunt membre mai vechi ale UE. Rezultatele sunt vizibile. PIB-ul nostru pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare este de aproximativ 75% din media UE în 2022.

Ultimele date au confirmat că avem o economie rezilientă. Am avut una dintre cele mai mari rate de creştere economică în 2022 şi ne-am dovedit a fi una dintre cele mai performante, profitabile şi stabile pieţe din Europa de Est. Comunitatea noastră de afaceri investeşte deja în combaterea schimbărilor climatice şi percepe tranziţia către o economie verde ca pe o reală oportunitate”, a mai spus președintele.

Prognozele globale sunt optimiste cu privire la perspectivele viitoare ale României

Potrivit acestuia, prognozele globale sunt optimiste cu privire la perspectivele viitoare ale României ca a doua economie ca mărime a Europei de Est şi un exemplu de creştere în regiune. Şeful statului a subliniat că PNRR, dar şi alte fonduri sau programe UE, precum InvestEU, rămân factori de creştere şi catalizatori pentru investiţii puternice în ţara noastră. El a precizat şi că Banca Europeană de Investiţii este un partener important în implementarea acestor proiecte.

„Extinderea accesului la finanţare pentru micro-întreprinderi, fermieri şi mediul de afaceri din toată ţara şi evitarea concentrării excesive asupra pilonilor de dezvoltare rămân la fel de cruciale ca şi schimbul de bune practici financiare. Un sprijin suplimentar pentru proiectele de infrastructură municipale ar fi, de asemenea, binevenit”, a mai spus Iohannis.

Acesta a vorbit şi despre politicile economice de încredere şi a arătat că în zilele noastre dependenţele economice se pot transforma cu uşurinţă într-un precursor al instrumentelor de şantaj.

„2022 ne-a învăţat că orice, de la energie la alimente, poate fi utilizat ca armă. Cetăţenii noştri nu ar trebui să plătească preţul economic al unor astfel de acţiuni destabilizatoare. Cu toate acestea, nici izolarea şi nici protecţionismul nu pot fi răspunsul. Pieţele conectate, concurenţa globală loială, schimbul de tehnologie şi know-how – toate acestea sporesc productivitatea şi generează prosperitate.

Pe scurt – costul tranziţiei verzi şi digitale va creşte, iar competitivitatea europeană va plăti preţul dacă vom tăia legăturile globale. Totuşi, trebuie să alegem cu atenţie aceste legături. Noua realitate geopolitică necesită trecerea de la o abordare bazată exclusiv pe costuri la o abordare mai orientată spre încredere – cu alte cuvinte, îndepărtarea de actorii globali care nu sunt de încredere şi avansarea către o diversificare sigură”, a spus Iohannis.

Cooperarea transatlantică este crucială

Potrivit şefului statului, cooperarea transatlantică este crucială şi trebuie realizată şi o apropiere de parteneri din întreaga lume, din Asia, America Latină sau Africa.

„Influenţa noastră politică globală trebuie să corespundă puterii noastre economice. Pentru a face acest lucru, trebuie să fim mai prezenţi şi parte a soluţiei în crizele internaţionale. Cheia este să găsim un teren comun pe care să putem construi împreună.

Pentru ca influenţa noastră politică globală să corespundă cu puterea noastră economică, Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să îşi adapteze oferta de investiţii economice şi ecologice. Instrumente precum Acordurile de liber schimb şi iniţiative precum Parteneriatele industriale sau un posibil club al materiilor prime critice trebuie să fie pe deplin valorificate şi explorate în continuare”, a completat președintele.