Există flori care sunt ocrotite de lege
Primăvara aduce cu sine înflorirea minunată a naturii, iar este important să protejăm speciile de flori sălbatice pe care le întâlnim în călătoriile noastre.
În luna martie, putem admira înflorirea lalelei pestrițe. O specie rară ce poate fi găsită doar într-un singur loc din România. Mai precis în Geoparcul Platoul Mehedinți. Această floare, cunoscută și sub numele de „planta șah”, rezistă doar până la 14 zile. Și nu depășește dimensiunea de 20 de centimetri.
Bujorul românesc, inclus pe lista plantelor ocrotite înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, poate fi întâlnit în regiunea Olteniei și în Dobrogea. Se distinge de bujorul de grădină prin numărul mai mic de petale și frunzele mai adânc sectate.
Floarea de colț, cunoscută și sub denumirea de edelweiss, crește în Munții Carpați, pe versanții abrupți și însorți.
Flora României cuprinde și specii rare de orhidee. Printre ele se numără sângele voinicului și papucul doamnei. Acesta din urmă este protejat de lege încă din anul 1938. Poate fi găsit în pădurile de pe coastele montane și terenurile calcaroase.
Este important să conștientizăm importanța protejării acestor specii de flori și să nu le rupem sau să le distrugem!
Speciile rare de flori din România și numele lor sunt:
- Laleaua pestriță (Fritillaria meleagris)
- Bujorul românesc (Paeonia Peregrina var. Romanica)
- Floarea de colț (Leontopodium alpinum)
- Papucul doamnei (Cypripedium calceolus)
Specii ocrotite la Bilbor, cel mai nepoluat sat
Satul Bilbor strălucește ca o bijuterie naturală, îmbrățișând o biodiversitate excepțională ce i-a adus statutul de zonă protejată în două niveluri: național și local.
În această oază de puritate, influențele altitudinii conduc la dominarea pădurilor de rășinoase. Dar cu o varietate spectaculoasă de specii vegetale și animale ce trăiesc exclusiv în această regiune, fiind ocrotite cu strictețe de lege.
Denumirea sa, derivată din slavonul Bielbar, care înseamnă „Locul Bradului Alb”, evocă în mod evident un peisaj montan înalt, cu păduri de conifere, specific al regiunilor pre-alpine. Aici, se regăsesc în abundență bradul, molidul și laricele, împreună cu specii mai rare precum pinul și ienupărul.
Cu toate acestea, surprizele se dezvăluie în adâncurile depresiunii Bilbor, unde se pot găsi, în mod excepțional, specii rare de conifere, cum ar fi tisa, alături de arbori cu frunze, ca mesteacănul pitic și salcia pitică – vestigii ale erei glaciare.
În acest colț de rai, plantele ierboase, ocrotite de lege, își găsesc adăpost printre care se numără: papucul doamnei, bulbucii de munte, limba siberiană și trifoiul lutrei.
În plus, zona este bogată și în plante medicinale și aromatice, precum jneapănul, cimbrișorul, bujorul de munte, zâmbrul și garofița pitică, fiind adevărate comori ale naturii.
