Compania de Autostrăzi va da constructorului de pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva un termen rezonabil pentru remedierea problemelor identificate acolo, iar în caz contrar cu siguranţă se va intra într-o procedură de reziliere a contractului, a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-o conferinţă de presă.
„Antreprenorul de pe lotul 3 (Asocierea SC Teloxim Con SRL – COMSA SA – Aldesa Construcciones SA- Arcadis Eurometudes SA – n. r.) este un antreprenor care a avut probleme în execuţie la această autostradă. Eu nu pot fi subiectul unor şantaje în general şi nu am să fiu niciodată. Fiindcă au fost probleme pe acest lot, noi nu putem omite acest lucru, nu putem risca să avem un Sibiu-Orăştie din nou şi, atunci, compania, în urmă cu două săptămâni, a înaintat un act adiţional către societatea din Spania care execută lucrările acolo pentru a cere prelungirea termenului de garanţie de la 4 ani la 10 ani. Acest lucru s-a mai întâmplat cu prelungirea perioadei de garanţie şi în cazul lotului 2 de la Lugoj-Deva, în 2017, unde, la fel, au fost anumite probleme. Este normal să nu ne batem joc de banii românilor. Şi atunci, dacă ei nu acceptă acest act adiţional, care este binevenit – să nu se înţeleagă că dacă se degradează infrastructura, vorbesc nu ştiu calea de rulare, trebuie să vină cu garanţia, nu – dar în punctele acelea pe care noi le-am identificat ca fiind cu probleme ei trebuie să intervină. Şi dacă sunt nişte constructori atât de buni, cu un palmares atât de mare, pe care i-au susţinut foarte, foarte mult cei din Compania de Autostrăzi, atunci trebuie să-şi asume această garanţie. Dacă nu, în cursul săptămânii, am trimis şi CESTRIN-ul acolo să preleveze probe vizavi de materialele puse în operă. Pe anexa de la fişa de recepţie sunt anumite neconformităţi. Compania de Autostrăzi va da un termen de remediere pentru aceste probleme care au fost identificate – termene rezonabile care se pot face oricând, adică nu 5-10 zile maxim. Dacă nu se vor face aceste remedieri, cu siguranţă se va intra într-o procedură de reziliere a contractului”, a explicat ministrul.
Răzvan Cuc a precizat că în cursul acestei săptămâni a fost emisă o factură cu penalităţi în valoare de 73 de milioane de lei pe numele constructorului de pe lotul 3 şi a avertizat că vor fi şi alte penalităţi dacă nu se vor remedia deficienţele constatate. De altfel, a susţinut ministrul, aceste penalităţi trebuiau aplicate încă de anul trecut, însă fostul management al CNAIR nu le-a trimis constructorului.
„În 2017 a fost emisă o factură de penalităţi pentru acest antreprenor de 73 de milioane de lei pentru întârzieri. O să investighez de ce acea factură de penalităţi nu s-a pus în aplicare în 2018 de către fostul management, pentru că este un lucru foarte periculos. Eu am înţeles că nu vrem să băgăm în incapacitate de plată anumiţi antreprenori, dar, pe de altă parte, dacă acei antreprenori nu fac ce trebuie să facă când vine vorba de calitate… Aşa cum am spus, sunt trei lucruri pe care le urmăresc: calitatea, termenele şi plata subcontractanţilor. La calitate nu putem face rabat”, a avertizat Cuc.
Potrivit acestuia, acea factură cu penalităţi de 73 de milioane de lei va fi trimisă constructorului, iar CNAIR va rezilia contractul şi va executa restul lucrărilor, care se pot face şi sub trafic.
„Acea factură a fost emisă în cursul acestei săptămâni, penalităţi de 73 de milioane de lei, şi cu siguranţă vor fi şi alte penalităţi. Dacă el nu va remedia ce are în anexă, atunci CNAIR va rezilia, va prelua acest obiectiv, va face lucrările care pot fi făcute şi sub trafic. Deci, lotul se putea deschide, dar ambiţia acestui constructor de a nu prelungi şi practic a aplica un şantaj că despre asta este vorba: ‘Nu deschid în circulaţie decât dacă îmi accepţi garanţia cum vreau eu, 4 ani.’ Nu! Ori acceptă condiţiile statului român, care sunt de bun simţ şi nu exagerăm cu nimic în condiţiile în care ştiţi foarte bine că termenul de implementare a proiectului a fost depăşit, ori, dacă nu, îl reziliem, îl punem noi în trafic şi facem noi lucrările care sunt ca rest de executat. Eu astăzi mă duc acolo”, a menţionat el.
Şeful de la Transporturi a subliniat că este timp pentru remedierea deficienţelor de către constructor.
„Constructorul are timp să remedieze. Încă ceva: săptămâna trecută, de două ori a cerut recepţia finală a lucrărilor. O dată miercuri, o dată vineri. De două ori. Şi i s-a spus că nu sunt finalizate lucrările. Astea pot fi făcute, repet, şi sub trafic, deci poate fi deschisă traficului autostrada (lotul 3 – n. r.), dar nici nu putem acum să omitem că sunt anumite probleme şi să închidem ochii. Dacă cineva încearcă să ocolească sau să vină cu o formă de presiune ‘ori semnezi ori nu dau în trafic’, atunci vreau să mergem pe calea legală şi facem lucrările aşa cum trebuie. Nu cedez la şantaje de 2 lei! S-au încercat şicanări şi prin presă şi tot timpul…cum nu îi convine unui constructor ceva sau unui grup de interese hai să facem un scandal în presă că poate-poate se întâmplă ceva. Nu merge aşa! Ori faci lucruri de calitate, ori pleci acasă cu certificat negativ constatator, cu penalităţi aşa cum trebuie şi, încă o dată, care trebuiau date de foarte mult timp. Dacă ne uităm la istoricul relaţiei dintre companie (CNAIR – n. r.) şi mulţi antreprenori, aceşti antreprenori străini tot fac claim-uri. Dacă ei tot fac claim-uri, compania ce face? Nu se apără, în condiţiile în care avem dreptul să emitem facturi de penalităţi?”, a întrebat Cuc.
Întrebat dacă ia în calcul demisia, în condiţiile în care au apărut „pe surse” informaţii potrivit cărora premierul Viorica Dăncilă ar fi nemulţumită de situaţie şi ia în calcul demiterea sa, ministrul Transporturilor a răspuns: „Astea sunt speculaţii. Eu nu ştiu de lucrul ăsta”.
El a dat asigurări că se va circula pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva deîndată ce va fi recepţionat şi lotul 3.
„Vom circula pe lotul 4 deîndată ce vom prelua şi lotul 3 şi le vom deschide pe amândouă să le dăm traficului. În cursul zilei de ieri, firma spaniolă nu a vrut să facă recepţia la acea porţiune care, practic, permite descărcarea din lotul 4. Este viziunea lor care e diferită de viziunea noastră. Astăzi, după ce o să am o discuţie şi cu constructorul de pe lotul 3, o să vedem dacă îşi menţine poziţia. CNAIR mai are facturi de plătit către lotul 3. Noi avem garanţia care e depusă şi care poate fi executată oricând şi oricum va fi reţinută în condiţiile în care se reziliază contractul. Şi pe mine m-a mirat ritmul accelerat către acest antreprenor. Adică, cum emitea o factură, cum se plătea imediat. Dar rămâne să vedem…de fapt problema mea este alta: de ce nu s-a dat acea factură de penalităţi de 73 de milioane de lei, foarte legală”, a reiterat oficialul MT.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a început, luni, 12 august, recepţia lucrărilor la lotul 4 al autostrăzii Lugoj- Deva, delimitat între nodul rutier Şoimuş de lângă Deva şi localitatea Ilia, pe o lungime de 22 de kilometri. Însă, lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva nu poate fi dat în circulaţie pentru că bretelele rutiere care ar fi permis descărcarea traficului se află pe lotul 3 al autostrăzii, unde recepţia nu a putut fi făcută din cauza unor deficienţe apărute.
De asemenea, şoferii nu vor putea circula direct pe autostradă între Lugoj şi Deva, deoarece pe o porţiune de circa 10 kilometri, între localităţile Holdea şi Margina, trebuie construite tunelurile pentru urşi, iar lucrările pentru acest tronson au fost scoase la licitaţie în vara acestui an.
Conform datelor de pe site-ul CNAIR, lucrările la loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj-Deva au început în noiembrie 2013.
Lotul 3 are o lungime de 21,14 kilometri, iar lucrările au fost contractate la o valoare de 579,92 milioane lei, fără TVA. Din această sumă, 492,93 milioane lei, adică 85%, reprezintă Fonduri de Coeziune, iar diferenţa de 86,98 milioane lei a fost asigurată din fonduri ale Guvernului României.
Lotul 4 are o lungime de 22,1 kilometri, iar valoarea contractului este ridică la 419,39 milioane lei, fără TVA. Contractul a fost finanţat cu 356,48 milioane lei din Fonduri de Coeziune, adică 85% din suma totală. Diferenţa de 62,9 milioane lei, adică 15%, a fost asigurată din fonduri ale Guvernului României.