Publicația braziliană O Globo a postat un editorial cu privire la vaccinurile împotriva coronavirusului. Potrivit editorialului, Brazilia a devenit atrăgătoare pentru testarea de noi vaccinuri.
Situația dramatică a pandemiei COVID-19 în rândul brazilienilor are un efect indirect care, în mod paradoxal, ar putea fi avantajos: din cauza înaintării rapide a noului coronavirus, Brazilia a devenit atrăgătoare pentru testarea de noi vaccinuri.
Doi candidaţi folosesc deja țara ca teren de testare în ultima fază de teste înainte de aprobarea autorităților. Primul, dezvoltat de Universitatea Oxford în consorțiu cu anglo-suedeza AstraZeneca. Al doilea, de către compania chineză Sinovac, care a anunțat ieri teste pe specialişti din domeniul sănătății.
Rezultate promițătoare pentru echipa de la Oxford
Echipa de la Oxford a publicat săptămâna aceasta rezultate promițătoare din primele două etape de teste clinice. Alte echipe au avansat, de asemenea, în cercetări legate de securitate și de eficienţă. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 24 din cei peste 160 de candidați la vaccin din lume sunt deja testaţi pe oameni.
O asemenea multitudine face probabil ca o formă de imunizare împotriva bolii să fie aprobată și disponibilă încă din 2021. Dacă aceste lucru se va întâmpla, termenul de dezvoltare a unor vaccinuri va scădea de la aproximativ 10 ani la puțin peste unul.
Ar fi o realizare științifică ce poate fi comparată cu aterizarea lui Apollo 11 pe Lună sau secvențierea genomului uman. O astfel de izbândă va fi, totuși, însoţită de întrebări spinoase.
Cine va avea acces la vaccin mai întâi? Având în vedere capacitatea de producție limitată, cum vor fi distribuite dozele pe toată planeta? Cu ce cost? Cine va plăti?
Brazilia a semnat acorduri
Brazilia a făcut bine să semneze acorduri cu întreprinderile care au folosit țara ca teren de testare. AstraZeneca s-a angajat, în caz de succes, să-și transfere tehnologia, astfel încât Fundația Oswaldo Cruz să poată şi ea produce doze. Sinovac a semnat un acord asemănător cu Institutul Butantan de la São Paulo.
Chiar și așa, este imposibil să fim siguri că, oricât de promițătoare ar fi, vaccinurile acestor două companii vor avea succes. Abia în a treia fază de testare sunt clarificate aspectele critice, printre care protecția acordată populațiilor mai vulnerabile (precum vârstnicii, hipertensivii și diabeticii), numărul de doze necesare și amploarea și gravitatea efectelor secundare.
În cazul vaccinului de la Oxford, cercetătorii afirmă că au folosit un analgezic pentru a încerca să le prevină, deoarece 60% dintre pacienți au avut febră, dureri de cap, dureri musculare sau au avut reacții alergice la injecție.
Brazilia se protejează în caz că vaccinul va eșua
Acesta este motivul pentru care țara are nevoie, pe lângă accentul pus pe vaccinurile testate aici, să se protejeze de posibilitatea ca acestea să eșueze. A fost necesară depășirea rezistenței ideologice a guvernului Bolsonaro pentru ca Brazilia să adere la Covax, o inițiativă promovată de OMS, al cărei obiectiv este să le garanteze membrilor accesul rapid la primele vaccinuri care vor funcţiona, din totalul estimat de 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021.
Programul reunește principalele inițiative promovate sub egida celor două mari consorții de finanțare pentru cercetarea, producția și distribuirea vaccinurilor pe planetă (cunoscute prin siglele Cepi și Gavi).
La începutul lunii iunie, Brazilia a aderat în sfârşit la Covax, deși condiţiile încă nu sunt clare. Condițiile presupun aplicarea prioritară în rândul populațiilor cu cel mai mare risc, o taxă de aderare în valoare de 197 milioane de dolari și investiția necesară pentru finanțarea dozelor pentru imunizarea a 20% din populație (nivel considerat suficient pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili și pentru a stopa contaminarea din primul moment).
Costul total variază
Trăgând linie, costul total pentru țară ar varia între 750 de milioane de dolari şi 2 miliarde de dolari, în funcție de dozele necesare pentru imunizare. La nivel mondial, Covax estimează că vor fi necesare 18,1 miliarde de dolari pentru cercetare, producție și distribuție.
Intenționează să strângă 11,3 miliarde de dolari în rândul țărilor membre. Din orice unghi ai privi, costul este neglijabil, având în vedere beneficiile tangibile aduse de vaccin. Pentru o țară săracă în tehnologie precum Brazilia, o astfel de investiție ar putea aduce mult mai mult decât toate vociferările împotriva „globalismului” OMS.