Un nou partid intră pe scena politică din România, după finalizarea unui proces judiciar ce a durat 12 luni. Curtea de Apel București, care în primă fază a dat un răspuns negativ la cererea de înregistrare, a decis acum definitiv să aprobe solicitarea de înființare a partidului.
Volt, primul partid progresist paneuropean, finalizează 12 luni de proces judiciar și prin decizia definitivă din 19 Februarie a Curții de Apel București, intră pe scena politică românească cu dorința de a schimba modul în care se face politică și de a promova o agendă progresistă, pragmatică și euro-federalistă, se arată într-un comunicat transmis vineri de formațiunea politică.
Conform comunicatului, Volt Europa a luat naștere ca răspuns la tendințele antidemocratice, iliberale și populiste care amenință valorile comune europene și cărora facțiunile politice existente nu au reușit să le ofere răspunsuri și alternative credibile. În 2017 au fost puse bazele noii mișcări politice, iar astăzi, fără fonduri, nume mari sau susținere politică, Volt este deja o mișcare cu mii de membri activi și simpatizanți în aproape fiecare colț al Europei.
Partidul a participat deja la alegeri în alte țări europene
În comunicat se mai menționează că Volt a participat deja la câteva runde de alegeri în celelalte țări europene, accederea în Parlamentul European în 2019 fiind cel mai mare succes. Volt este deja înregistrat ca partid politic în alte 14 țări europene: Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia.
„Credem că doar o Europă care acționează împreună poate rezolva provocările noastre comune. De aceea suntem încântați că Volt România este acum oficial un partid politic. Așteptăm cu nerăbdare să vedem Volt crescând în România și mai mult. Vrem să felicităm pe toată lumea din România pentru această completare a peisajului politic. Nu în ultimul rând, mulțumim tuturor Volterilor din România care și-au dedicat timp și energie pentru ca acest lucru să se întâmple”, a declarat Reinier Van Lanschot, co-președinte Volt Europa.
Încă din 2017, Volt a fost reprezentată în România printr-un grup de inițiativă alcătuit din cetățeni români care locuiesc în țară și în afara ei, precum și din cetățeni străini care au ales să trăiască în România. Grupul s-a concentrat pe inițiative cetățenești, care au implicat comunitățile locale și diaspora. Printre cele mai notabile sunt participarea la protestele din 2017-2018, unde a fost lansată campania „12 Zile” de structurare a răspunsului civic la asaltul împotriva statului de drept sau mobilizarea diasporei la alegerile europarlamentare. Totodată, Volt a derulat o amplă campanie de strângere de proiecte legislative fezabile a fi Inițiative Cetățenești Europene adresate Comisiei Europene.
Curtea de Apel București a dat aviz negativ în primă instanță
Conform comunicatului citat, mișcarea paneuropeană a trimis oficial în ianuarie 2020 cererea de înscriere în registrul partidelor politice către Tribunalul București. Răspunsul a fost negativ în primă instanță, justificat de o presupusă constituționalitate incertă a caracterului transnațional și progresist al mișcării, însă Curtea de Apel București a dat dreptate formațiunii paneuropene în recurs și a aprobat solicitarea de înființare a partidului Volt România.
„Volt reprezintă împlinirea idealurilor mele personale în plan politic. Au fost momente când o mișcare paneuropeană a părut a fi înaintea vremii, însă cum ne-am fi putut descuraja atunci când știam că lucrăm pentru viitorul nostru european comun? Îi invit să ni se alăture pe toți acei români din țară și din diaspora, care doresc să pună umărul la crearea unui viitor al României și al Europei, ca parte a unei formațiuni politice care poate răspunde nevoii unei unități statele fără precedent”, a declarat Ștefan Răzvan Florea, membru cofondator al mișcării și partidului Volt România.
Următorii pași ai partidului nou înființat includ prima Adunare Generală și alegerea primului for de conducere. Până atunci, Volt România va continua să funcționeze ca o comunitate și platformă voluntară, în care rolurile executive sunt ocupate pe baza voluntariatului, disponibilității și expertizei.