A fost o zi agitată în Camera Deputaților. Potrivit ultimelor informații, în cursul zilei de marți, deputaţii au respins în plen, 25 de proiecte de lege referitoare la votul electronic, circulaţia pe drumurile publice, la unele măsuri privind pandemia de COVID-19 şi la utilizarea de mijloace video pe drumurile publice.

Totodată, se pare că deputații au respins și un proiect de lege care avea ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind funcţionarea unităţilor de alimentaţie publică, precum şi a structurilor de primire turistice, pe perioada cuprinsă între declararea stării de pandemie locală, naţională sau internaţională şi până la încetarea acesteia.

Potrivit unei informări de presă, tot marți a mai fost respinsă propunerea legislativă care avea ca obiect de reglementare introducerea în cuprinsul art.4 din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, a unui alineat prin care să se prevadă că măsurile care vizează restrângerea unor drepturi sau a unor libertăţi fundamentale pot fi dispuse doar pentru o perioadă maximă de 90 de zile de la instituirea stării de alertă. Proiectul a fost susţinut de parlamentarii AUR, care au acuzat, între altele, „coaliţia PSD-PNL că prelungeşte starea de alertă şi dă astfel putere Guvernului”.

Tot marți, deputaţii au mai respins propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în sensul reglementării posibilităţii constatării contravenţiilor cu ajutorul unor mijloace tehnice video folosite de participanţii la trafic sau de autorităţile administraţiei publice locale.

În ceea ce privește argumentele aduse de către aceștia, în raport se află aceea că sesizările veite din partea participanţilor la trafic pot să conţină un grad mare de subiectivism şi în final să nu conducă lucrătorii de poliţie la concluzia că se impune aplicarea unei sancţiuni.

Ce proiecte de lege au respins deputații marți

O altă propunere legislativă respinsă a fost cea privind stabilirea cadrului legal referitor la exprimarea opţiunii de vot prin intermediul internetului, ca modalitate alternativă de exercitare a dreptului la vot, pe lângă cea constând în votarea în cadrul secţiilor de votare, în scopul înlesnirii posibilităţii de participare la alegeri a cetăţenilor.

Totodată, a mai fost respins şi un proiect de lege iniţiat de fostul senator Şerban Nicolae care dorea modificarea art.387 din Legea nr.286/2009, în sensul înăspririi pedepselor cu privire la fraudarea votului.

O altă propunere respinsă în plen a fost cea care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, pe motiv că iniţiativa legislativă a fost promovată în anul 2012, iar raportat la situaţia actuală, textul acesteia cuprinde o serie de inadvertenţe, prevederi redundante sau modificări ale unor articole din Legea nr. 8/1996 care sunt în prezent abrogate.

Tototdată, printre proiectele respinse s-au mai aflat cel privind transmiterea unei părţi din Palatul Parlamentului, din administrarea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei în administrarea Senatului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; un proiect de lege privind completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, în sensul instituirii infracţiunii de defăimare a ţării sau a naţiunii; proiectul de lege privind transparenţa în domeniul lobby-ului şi al reprezentării intereselor; proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind finalizarea cu celeritate a procesului de retrocedare în natură a terenurilor, precum şi proiectul de Lege privind reproducerea umană asistată medical.

În cadrul ședinței de marți, deputații au mai decis de asemenea și retrimiterea la comisie a unui proiect de lege care avea iniţial raport de respingere şi care prevede transmiterea Clubului Copiilor Sector 1 – Baza Sportivă Cireşarii din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în domeniul public al Sectorului 1 şi în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1.

De menționat este faptul că, intervenţia legislativă este argumentată de iniţiatorii proiectului prin faptul că baza sportivă, administrată de Ministerul Educaţiei, bază situată pe teritoriul Parcului Cireşarii, este o construcţie aflată în prezent în paragină, nefiind astfel condiţii optime pentru desfăşurarea de activităţi specifice.