Este vorba de o decizie a Casei Regale, care vine de facto, este prevăzută în normele fundamentale ale Familiei Regale a României.
„Șeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor și convențiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment. Imediat după decesul Șefului Casei Regale a României, fără vreo proclamație ulterioară, Moștenitorul Evident sau Moștenitorul Prezumptiv, în funcție de cine va fi în viață și primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul și apelativul de Rege sau Regina, indiferent de poziția Familiei că Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare și indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ”, potrivit articolului 1 din Statutul Casei Regale.
Potrivit Constituţiei din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta şi surorile sale nu ar fi putut accede la tronul României, în cazul reinstaurării monarhiei.
La 30 decembrie 2007, însă, Regele Mihai a promulgat noul statut al Casei Regale a României. Este actul oficial prin care Regele Mihai o numeşte pe Principesa Margareta moştenitoarea la tron.
Regele Mihai a murit pe 5 decembrie, la domiciliul său din Elveția. Regele avea 96 de ani, împliniți la 25 octombrie, și de mai bine de un an și jumătate era grav bolnav.
