Statisticile arată că 80% dintre cei care apelează la un psihoterapeut au probleme legate de viaţa sentimentală și relații, iar 10% sunt singuri și nu reușesc să-și construiască o relație cu un partener. Toți sunt persoane educate, cu carieră, angajaţi cu funcţii în companii mari sau chiar antreprenori. De cele mai multe ori, aceștia dau vina, pentru situaţia în care se află, pe volumul mare de muncă și pe timpul redus alocat vieții personale.
“Dincolo de motivele pe care pacienții le invocă în astfel de situații, explicația este chiar mai profundă. În România există dificultăți relaționale. Parteneriatele stabile solicită foarte mult din noi, iar noi nu avem o educație cu privire la relații”, explică psihoterapeutul Diana Vasile.
Aceasta dă exemplul lui Adrian care, la 29 de ani lucra în jur de 12 ore pe zi, iar pentru o perioadă de trei ani a avut doar câteva zile de vacanță. ”Profesional eram un exemplu de succes. Salariul îmi crescuse cu 40% în acea perioadă, însă volumul de muncă a avut o curbă mult mai abruptă de creștere”, povesteşte el, subliniind că viața personală i-a devenit, în timp, o ruină. Povestea lui este povestea multora, a tuturor celor care într-un fel sau altul nu reușesc să mențină un echilibru în viața reală.
În context, Diana Vasile spune că va susţine pe 10 noiembrie un seminar ce va avea ca temă statutul de single în societatea actuală și modul cum se reflectă în viața personală alegerile pe care le facem zilnic. “Auzim în mod repetat de la foarte mulți dintre membrii rețelei noastre aceeași poveste: lipsa unui echilibru între viața personală și cea profesională”, spune Patrick Nordstjærne, proprietarul rețelei sociale Let’s Meet, organizatorul seminarului.
Ce se ascunde în spatele vieții de birou
Angajații sau antreprenorii care-și sacrifică viața personală în favoarea slujbei ori afacerii au șanse mari să constate, atunci când vor trage linie, că nu ies deloc pe plus.
Dincolo de „daunele“ la nivel psihic sau social, lipsa acută de timp se transformă, în cele mai multe cazuri, în pierderi financiare destul de ușor cuantificabile.
„Lucrez șase zile din șapte, de la 10 dimineața la 10 seara și chiar mai târziu, uneori. Așa că în ziua liberă nu pot și nu vreau decât să mă relaxez și să petrec ceva timp cu fata mea“, povestește Teodora N., manager într-o firmă bucureșteană din domeniul comunicării. „Faptul că muncesc atât de mult îmi aduce, desigur, cheltuieli suplimentare. Pe lângă grădinița privată (300 de euro pe lună), la care am apelat pentru simplul fapt că are un program mai flexibil decât cele de stat (îți poți duce copilul și mai târziu de opt-opt și jumătate și îl poți lua și mai târziu de cinci-cinci și jumătate), am și o bonă care se ocupă de copil seara și uneori sâmbăta. Care mă mai costă 200 de euro pe lună. De curățenie și alte treburi gospodărești (spălat rufe ori călcat) se ocupă o doamnă pe care o mai plătesc cu 100 de lei pe zi. Vine de trei ori pe săptămână, așa că înseamnă undeva la 300 de euro pe lună. În plus, cu excepția micului dejun și a meselor de duminică, mănânc numai la birou, fie de la firma de catering din clădire, fie comand. Asta estimez că mă mai costă vreo 50 de lei pe zi, adică aproximativ 300 de euro pe lună“, spune ea.
