De la începutul lui 2020, au existat zvonuri conform cărora BRI, prețioasa strategie economică a președintelui chinez Xi Jinping, a avut probleme în urma pandemiei și a opoziției globale. Domeniul de aplicare a BRI s-a adaptat însă, de la strategia tradițională de dezvoltare bazată în principal pe infrastructură, spre eforturi mai actuale, arată o analiză NationalInterest.

Coronavirusul a fost un factor-cheie al acestei transformări. Deși e clar că pandemia globală a afectat în mod semnificativ extinderea Chinei (și reputația sa), tot ea a oferit Beijingului ocazia perfectă de a modifica parametrii BRI și de a se reorienta către eforturi mai relevante.

În 2020, o serie de proiecte BRI au fost fie oprite, fie abandonate, iar multe țări au încercat să amâne rambursările împrumuturilor către Beijing. Chiar și așa, China a profitat de ocazie pentru a se axa pe sănătatea publică și serviciile digitale.

„Drumul Mătăsii Sănătății”, adică ideea Beijingului a unui efort global de sănătate, condus de China, nu este una nouă. A fost introdus pentru prima dată în 2017, când Xi Jinping a semnat un pact cu OMS, angajându-se să facă din sănătate un aspect major al BRI.

Ideea a reproiectată în 2020, când, sub egida BRI, companiile chineze au donat public echipamente de protecție în întreaga lume. Încercând astfel să contracaraze acuzațiile privind rolul său în răspândirea coronavirusului.

Fațetele Drumului Mătăsii Sănătății includ furnizarea de consumabile medicale și consultații către diverse țări, precum și ajutor financiar către OMS.

În plus, există tehnologie: așa-numitul „Drum Digital al Mătăsii”. Deși pandemia a dat peste cap unele eforturi ale Chinei de a deveni cel mai important furnizor mondial de tehnologie 5G, a oferit și oportunități neașteptate.

Anul trecut, firmele tehnologice chineze au introdus numeroase servicii medicale bazate pe 5G și au contribuit la construirea rețelelor 5G atât în ​​țară, cât și în afară, pentru a conecta lucrătorii din domeniul sănătății și pacienții.

Anul trecut, în mai, Congresul Național al Poporului a aprobat un plan de cheltuieli pe șase ani, cu 5G ca bază. Gigantul Huawei a instalat un cablu de fibră optică de 6.000 de km peste Atlantic, între Brazilia și Camerun. Iar răspândirea platformelor digitale de plată precum WeChat Pay și Alipay a contribuit la internaționalizarea yuanului.

Așa-numitul „Drumul Mătăsii Green” a fost mai puțin analizat, dar reprezintă un efort care aproape sigur va crește în importanță în viitor. Pandemia a oferit Beijingului oportunitatea de a renunța nu numai la proiecte neviabile, ci și la unele nepopulare din punct de vedere economic (precum diguri și uzine de cărbune).

Ministerul Ecologiei din China a lansat un cadru pentru clasificarea proiectelor BRI în funcție de impactul lor asupra mediului.

BRI rămâne, în esența sa, un model de dezvoltare bazat pe infrastructură. Planurile lui Xi pentru viitor se bazează încă pe coridoarele economice fizice din Asia și Europa.

Din moment ce proiectele Beijingului tind să folosească firme chineze, ele creează locuri de muncă importante pentru forța de muncă. BRI a fost întotdeauna greșit definit, ceea ce înseamnă că se poate adapta la noi domenii pentru a rămâne relevant în ceea ce se întâmplă acum în domeniul sănătății, tehnologiei și al energiei verzi.