Președintele României, Klaus Iohannis, se află în cel de al doilea și ultimul mandat în calitate de șef al statului. Mai multe voci au criticat dur activitate politică a președintelui anume în ultimul său mandat de guvernare. Aceste voci susțin că șeful statului s-a compromis și a pierdut încrederea cetățenilor, aceasta nu mai este atât de mare precum era în 2014, când Klaus Iohannis a câștigat detașat cursa przidențială.
Autorul George Aron a publicat o sinteză a activității președintelui României, Klaus Iohannis, care reflectă acțiunile acestuia din 2014 până în 2022.
Acesta susține că bilanțul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis poate fi privit ca fiind în bună măsură pozitiv. În contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, Klaus Iohannis declara în timpul Summitului informal al șefilor de stat și de guvern din UE care a avut loc la Sibiu în mai 2019: „Românii își doresc să fie europeni și vă promit că peste puțin timp, probabil nu astăzi, dar peste puțin timp, vom fi și în Schengen, și vom scăpa și de MCV“. De la această declarație au trecut trei ani.
„Acest angajament, repetat cu diverse ocazii, a fost unul din sloganurile de forță ale lui Klaus Iohannis în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2019. Referendumul convocat de președinte la 26 mai 2019 pentru interzicerea amnistiei și grațierii și a modificărilor prin ordonanțe de urgență a legislației din Justiție a avut un succes așteptat în rândul românilor, având în vedere dezmățul PSD în a pune botniță Justiției.
La propunerea PNL, Parlamentul a respins proiectul de lege privind amnistia și grațierea, pus la cale în ședințele nocturne ale liderilor PSD. Referendumul convocat de Iohannis spre finalul primului mandat a fost cea mai semnificativă intervenție a președintelui în încercarea de a depolitiza Justiția.”, a explicat George Aron.
Care au fost motivele pentru care Klaus Iohannis și-a discreditat imaginea
Autorul explică, în continuare că, pe 19 octombrie 2021 a fost ziua cea mai neagră de la începutul pandemiei. În loc să decreteze starea de urgență, Iohannis a apărut la televizor cu un discurs patetic, din care citez: „18.863. Nu este un simplu număr, sunt 18.863 de inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut, cu teama că sunt bolnavi de COVID-19, fiecare dintre ei cu familii și oameni dragi care poate au luat și ei, la rândul lor, boala. 574. Nu este un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș.[…] 1805. Nu este un simplu număr, sunt 1805 români care se luptă minut de minut pentru fiecare respirație, pentru fiecare gură de aer“.
Astfel, George Aron susține că în parcursul prezidențial al lui Iohannis a început să se vadă tot mai mult arhitectul jocurilor politice. A folosit și folosește cu aceeași cadență sintagma „trebuie să construim o Românie normală“. Cum se leagă asta de faptul că a numit la conducerea parchetelor procurori aserviți politic, șantajabili, instrumente ale unor decidenți politici și ai clientelei acestora din lumea afacerilor murdare, cu ani grei de închisoare la purtător?, se întreabă retoric, autorul.
Ludovic Orban a fost exclus din PNL la comanda lui Klaus Iohannis
„Nu este un secret pentru nimeni că excluderea lui Ludovic Orban din PNL a fost dictată de Klaus Iohannis, în urma criticilor pe care fostul șef al liberalilor le-a adus în repetate rânduri președintelui”, a precizat George Aron.
„Cea mai mare dezamăgire pe care mi-a provocat-o vreodată un om alături de care am făcut politică este dezamăgirea provocată de Klaus Werner Iohannis. Niciodată nu mi-aș fi imaginat că, sub masca de neamț pe care și-a pus-o, sub masca euro-atlantistă pe care și-a pus-o, se poate ascunde un caracter atât de josnic, o lipsă de onestitate și de empatie față de români și atâta cinism și lipsă de sensibilitate față de România“, a declarat în urmă cu câteva luni la Sibiu fostul lider liberal Ludovic Orban când și-a anunțat candidatura la președinția României la alegerile din 2024.