Au sau nu bani guvernanţii Venezuelei? Aceasta este întrebarea care frământă investitorii în pieţele internaţionale de obligaţiuni. Suspiciunea survine în contextul în care ţara a oprit furnizarea periodică a datelor statistice privind inflaţia şi cheltuielile bugetare. Temerile de pe Wall Street sunt legate de un iminent faliment al Venezuelei, iar mari corporaţii bancare precum Bank of America şi Barclays deja oferă propriile lor secvenţe statistice privind economia venezueleană către clienţi, conform Bloomberg. "A trebuit să construim aceste serii de date bazându-ne pe tot ce vă puteţi imagina", spune Francisco Rodriguez, analist născut în Venezuela care acoperă economia acestei ţări de la New York pentru Bank of America. "Mă simt ca un detectiv particular. Trebuie să încerci să găseşti datele. Cel puţin poliţia adună probe – eu nu am niciuna", adaugă acesta.

Investitorii s-au obişnuit cu lipsa de credibilitate a statisticii unor ţări precum Argentina şi Grecia, dar în cazul Venezuelei se află într-un vid total. Cu adevărat problematic este faptul că prăbuşirea cu 50% a preţului petrolului din iunie 2014 până în prezent a dat peste cap aproape toate sursele de venituri în dolari ale ţării.

În februarie a.c. guvernul de la Caracas a avut scadente titluri de stat în valoare de 10 miliarde dolari, iar jumătate dintre traderi consideră că în termen de un an acesta ar urma să intre în incapacitate de plată, cea mai mare probabilitate de faliment suveran după cele ale Ucrainei şi Greciei.

Preţurile au deraiat, dar nu se ştie cu cât

Ministerul Informaţiilor din Venezuela nu a răspuns la solicitarea jurnaliştilor Bloomberg de a formula o opinie legată de impasul raportărilor statistice. Primele amânări au fost privind cifrele inflaţiei aminteşte Armando Armenta, economist la Deutsche Bank. Ultima raportare datează de acum cinci luni când era indicată o majorare anuală de 68,5% a costului vieţii, ceea ce ar reprezenta cea mai mare rată a scumpirilor din lume.

Abia din dinamica majorărilor de taxe s-ar putea întrezări care este nivelul real al inflaţiei. Cel puţin la aceasta se uită Alejandro Grisanti, economist la Barclays. Cum acestea au sărit cu 120% în primul trimestru, el estimează că în acelaşi interval inflaţia a depăşit 100%.

Când preşedinte era Hugo Chavez existau întârzieri pentru raportările statistice, iar calitatea datelor fusese redusă. În mandatul lui Nicolas Maduro, politica pare a se fi schimbat în sensul sistării publicării oricăror date, observă Grisanti.

Candoarea FMI, în contrast cu disperarea investitorilor

Deteriorarea monedei proprii şi declinul veniturilor din exportul de petrol au generat un impas mai larg la nivelul legăturilor comerciale. Deja rafturile supermarketurilor sunt goale pe tot cuprinsul ţării consumatorii fiind lipsiţi de articole de la medicamentele de bază şi până la pastă de dinţi sau carne. Venezuela şi-a redus drastic importurile la trei miliarde dolari în ianuarie a.c., de la 4,5 trilioane dolari în anul precedent.

Pentru Robert Rennhack, director adjunct al Departamentului Emisferei Vestice al Fondului Monetar Internaţional, cifrele statistice ale Venezuelei nu reprezintă o problemă. "Ei furnizează date pe o bază suficient de rezonabilă", a declarat el pentru reporteri la Washington la jumătatea acestei luni. Liniştea  celor de la FMI este în contrast puternic faţă de îngrijorarea creditorilor care ştiu că până în 2017 ţara are scandente datorii însumând 30 miliarde dolari.