Revolta Grupului Wagner de săptămâna trecută ar putea fi catalizatorul? se întreabă Kyev Post, care analizează ultimele evenimente, comparându-le cu momentul 1991.

Încă din 1991, de la lovitura de stat eșuată împotriva președintelui rus Mihail Gorbaciov, mulți ruși și analiști occidentali s-au temut că istoria se va repeta într-o zi. Evenimentele de atunci au surprins lumea.

Președintele George H W Bush era îngrijorat de faptul că prăbușirea totală a URSS va fi un factor destabilizator și a căutat să o prevină. Anxietatea a revenit în ziua de 24 iunie 2023, când părea că evenimentul din 1991 se va repeta, după ce șeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a ordonat coloanei sale de mercenari să mărșăluiască spre Moscova.

În ciuda promisiunii președintelui rus Vladimir Putin de a lua măsuri „brutale” împotriva rebelilor, se pare că singura pedeapsă a lui Prigojin este exilarea sa în Belarus. Dar locul în care se află Prigojin este necunoscut. Mutarea magistrală a lui Wagner, din 24 iunie, a venit după luni de tensiuni crescânde între Prigojin și ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major al Moscovei, Valeri Gerasimov.

Nu e ceva neobișnuit ca imperiile să se prăbușească brusc

Potrivit The New York Times, agențiile de informații americane au informat Casa Albă și Pentagonul cu privire la planurile lui Prigojin cu doar câteva zile înainte ca acesta să-și mute trupele către orașele Rostov-pe-Don și Voronej, dar au decis să lase evenimentele să-și urmeze cursul. Bruno Tertrais, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică din Paris, a scris despre posibilitatea ca regimul lui Putin să se prăbușească brusc: „Nu e ceva neobișnuit să vedem că imperiile se prăbușesc brusc, după înfrângeri militare majore, fie ca o cauză directă, fie ca un catalizator al imploziei, lipsa de legitimitate politică și dezorganizarea structurilor de stat agravând costul uman și financiar al războiului.”

Semne de slăbiciune ale regimului

Politicienii și comentatorii par să împărtășească punctul de vedere al lui Tertrais, apreciind că evenimentele actuale evidențiază slăbiciunea inerentă a regimului Putin. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că rebeliunea lui Prigoijn a scos la iveală „adevărate fisuri” în regimul Putin.

„Aceasta a fost o provocare directă pentru autoritatea lui Putin”, a declarat Blinken. John Foreman, fost atașat al apărării din Regatul Unit la Moscova, a declarat: „Evaluarea diplomatică a fost că acest lucru se va întâmpla treptat. Nu urma să fie un marș brusc asupra Moscovei.” Foreman a identificat semnificația unui cuvânt pe care Putin l-a folosit în discursul său de dimineață din 24 iunie: „смута (smuta)” – semnificând insurgență sau tulburare.

El crede că folosirea acestui termen este semnificativă, deoarece este adesea folosită pentru a se referi la „Ora necazurilor”, perioada de anarhie care a urmat după moartea lui Ivan cel Groaznic. „Toți rușii știu despre ce vorbește atunci când folosește acest cuvânt”, a spus Foreman. Implică necesitatea de a apela la un lider puternic, atunci când statul este amenințat, deși îndoielile cresc în Rusia și la nivel internațional cu privire la faptul că acest lider este Putin. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că eșecul lui Prigojin este „încă o dovadă a greșelii strategice pe care a făcut-o președintele Putin cu anexarea ilegală a Crimeei și războiul împotriva Ucrainei”.

De asemena, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a avertizat că instabilitatea din Rusia, în urma rebeliunii lui Wagner, este periculoasă.

Imprevizibilitate

Este posibil ca umilirea Moscovei să-l determine pe Putin și pe acoliții săi să ceară o reacție și mai violentă într-un război care a vizat deja civilii ucraineni. Dacă conflictele politice din Rusia dăunează și mai mult moralului trupelor sale și vor duce la pierderi pe câmpul de luptă, poziția lui Vladimir Putin ar putea deveni și mai dificilă.

Acest lucru ar putea alimenta temerile ca liderul rus să escaladeze războiul la cote mai periculoase. Dacă weekendul i-a dus cu gândul pe unii la o posibilă prăbușire totală a regimului Putin, și dacă războiul continuă să meargă din rău în mai rău pentru Rusia, Occidentul ar putea avea o altă bătaie de cap. Ca și în cazul colapsului URSS în 1991, mulți factori de decizie și comentatori occidentali se tem acum că o destrămare necontrolată a Federației Ruse ar putea avea consecințe catastrofale economice, de securitate și, cel mai rău dintre toate, nucleare.