internationala. Un raport al South East European Network for Professionalisation of the Media (SEENPM) face o radiografie a proprietatilor media din 18 state foste comuniste. Nume precum WAZ, Bertelsmann, Ringier, CME sau Sanoma sunt prezente in mod semnificativ in mai toate tarile analizate. Totusi, nu toate pietele sunt mature si nu functioneaza dupa criterii economice reale, iar politicul are un cuvant greu de spus. In materie de presa, conform raportului, Romania este inca o tara „in tranzitie”, in care piata reala este de multe ori in stransa legatura cu viata politica. Cum Capital a analizat in repetate randuri structura de proprietate a pietei locale, ne vom indrepta atentia catre presa vecina.SLOVACIA: Presa slovaca se concentreaza in cateva grupuri: Markiza, Grafobal, Petit Press, Ringier si statiile publice. Markiza (detinuta, printre altii, de CME, compania americana actionar si la Pro TV) a fost fondata de Pavol Rusko, actual ministru al economiei, care anul trecut si-a vandut actiunile unui prieten, devenit intre timp consilierul lui la minister. Postul TV atrage 80% din piata de publicitate si domina audientele. Ivan Motrik detine al doilea grup media slovac – Grafobal, ce include, printre altele, TV Joj, cea mai mare retea de distributie si cea mai mare agentie de publicitate. Canalul de stiri TA3 este proprietatea unui grup de investitii, J&T, cu reputatia unui actor economic care exploateaza fara scrupule oportunitatile, chiar la limita legii. Departe de posturile publice, cea mai mare statie radio privata, Expres, e detinuta de mai multe institutii financiare, printre care BERD.
MOLDOVA: Peisajul media se imparte in doua: presa romana si cea de limba rusa. Media e vazuta ca un instrument de impunere a unor anumite viziuni si interese. Investitorii nu urmaresc in primul rand un interes comercial, ci intarirea influentei. Nu exista tendinte de normalizare a pietei, iar societatea si lumea politica nu inteleg importanta diversitatii in presa. Nu exista posturi TV nationale private, doar canalele publice ale Moldovei si Rusiei. In Chisinau este prezent Pro TV, cu o ora program local, si in rest retransmisii si Nit TV, parteneriat intre World Asset (Irlanda) si Novosti ltd (Moldova). Guvernul editeaza doua cotidiane (in limba romana si rusa). Iurie Rosca, liderul opozitiei, detine grupul Flux (ziar, editura, tipografie).
CEHIA: Aproape in totalitate, companiile media sunt private, cu exceptia radioului si televiziunii publice si a agentiei de stiri CTK, controlate de Parlament. Ziarul cu cel mai mare tiraj (Blesk, un fel de Libertatea) este al Ringier. Principalul post, Nova TV, este detinut de grupul de investitii PPF, care are si alte participari in media. Un alt grup, Vltava-Labe-Press, controleaza aproape toata presa regionala si locala si este proprietate a German Verlagsgruppe Passau. Nu se poate vorbi de o concentrare a produselor media in Cehia. Numarul de posturi radio si de titluri in presa scrisa garanteaza un mediu propice pluralismului media. Peisajul media nu a cunoscut incercari puternice de manipulare din partea politicienilor.
UNGARIA: Mass-media este dominata de companiile straine. Toate marile nume sunt prezente in Ungaria: Axel Springer Verlag, Bertelsman, SBS Broadcasting, Ringier, WAZ, Sanoma. Cea mai mare retea de distributie este controlata de grupul francez Hachette. Primele doua televiziuni comerciale sunt ale SBS (implicat in Prima TV) si Bertelsmann. Cele mai mari publicatii (Metro, Blikk, Nepszabadsag) sunt detinute de Metro International, Ringier, iar in cazul Nepszabadsag, de un actionariat Ringier, Bertelsmann si Free Press Foundation. Nu este nici un semn ca presa cu actionariat strain vrea sa interfereze cu lumea politica.
taRILE BALTICE: In cel mai mare stat din grupul celor trei, Lituania, media este detinuta in cea mai mare parte de oameni de afaceri locali, uneori specializati in domeniu, dar de cele mai multe ori detinatori ai unor afaceri in industrie ori servicii. Cateva grupuri norvegiene si suedeze au intrat pe piata destul de timid. In Letonia, proportia foarte mare a etnicilor rusi a dus la aparitia unei piete fragmentate. Desi cea mai slab populata, piata estona e cea mai dinamica. Aici se manifesta deja fenomenul de concentrare a mass-media in mainile catorva grupuri locale.
BULGARIA: Magnatul Rupert Murdoch controleaza prima statie TV nationala – BTV. Primele titluri din presa sunt proprietatea grupului german Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ, companie implicata in Romania libera si National). Exista o relatie interesanta intre media, viata politica si marile afaceri. Media este considerata o arma de PR. Multi proprietari media au afaceri si in alte domenii, ceea ce poate periclita independenta presei. Lipsa unei legislatii privind investitorii straini a facut ca acestia sa nu lucreze cu parteneri locali (WAZ, News Corporation, Metromedia Group). In alte cazuri, actionarii locali isi pastreaza anonimatul in spatele unor companii off-shore.
SERBIA sI MUNTENEGRU: TV Pink, un post care promoveaza cultura „turbo-folk”, domina piata media. Detinut de Zeliko Mitrovic, un apropiat al lui Milosevici, TV Pink atrage circa 70% din publicitate si nu are nici un concurent serios. De altfel, cea mai mare parte a publicatiilor si posturilor radio si TV sunt in proprietatea oamenilor de afaceri locali. Pe piata au intrat, mai ales in ultimii ani, si cateva grupuri occidentale de marca, cum ar fi Gruner + Jahr sau Ringier. In Muntenegru, radio-televiziunea de stat si cateva ziare private domina peisajul media.
POLONIA: Trei tendinte principale se manifesta pe cea mai mare piata media din Europa Centrala. Grupuri puternice din strainatate, in special din Germania, cum ar fi Axel Springer, se concentreaza asupra unor domenii fixe (in acest caz, presa scrisa). Trusturi locale, ca Agora sau Holding FM, detin nume importante atat in print (ca Gazeta Wiborcza), cat si in zona de radio sau de TV. Doar in putine cazuri se intampla ca firme din alte domenii decat media sa investeasca si in acest sector. Cel mai celebru exemplu este Polsat Capital Group, care detine principalul canal TV privat, Polsat.
ALTE taRI DIN REGIUNE: In Albania, informatiile despre proprietarii media sunt greu de obtinut. In cele mai multe cazuri, e vorba de oameni de afaceri locali. In Bosnia si Hertegovina, piata este fragmentata din cauza grupurilor etnice si religioase cu interese diverse si aproape ca nu exista publicatie sau post care sa reziste fara subventii sau donatii. Probleme mari privind transparenta in ceea ce priveste proprietatea exista si in Croatia. Legislatia insuficienta lasa loc presiunilor autoritatilor sau grupurilor de interese asupra publicatiilor sau broadcasterilor. Dupa razboi, piata media din Kosovo a devenit supraaglomerata, dar marea majoritate a institutiilor nu ar putea rezista fara sprijinul oamenilor de afaceri care le detin sau fara donatii externe (USAID etc.). In Macedonia, situatia este diferita. Mass-media se afla intr-o continua dezvoltare, iar grupul WAZ a intrat de curand pe o piata dominata de oameni de afaceri si ziaristi. Peisajul media este total diferit in Slovenia. Majoritatea institutiilor sunt concentrate in mainile catorva grupuri, locale sau straine, iar lupta e din ce in ce mai apriga.