În urmă cu mai bine de un an, micul stat baltic cu 1,4 milioane de locuitori a adoptat moneda euro într-un moment în care criza datoriilor europene evidenţia punctele slabe ale monedei unice. La acea vreme, Slovacia, care avea deja un an vechime în eurozonă, îşi exprima nemulţumirea că a fost nevoită să-i ajute pe greci.
Acum, economia Estoniei are cea mai rapidă creştere din zona euro, consumatorii şi întreprinderile plătesc rate mai mici de dobândă, iar legăturile de afaceri cu Finlanda, principalul ei partener comercial, sunt tot mai strânse. "Tot mai mulţi producători finlandezi caută parteneri în Estonia, în condiţiile în care lucrurile sunt acum mai transparente", spune Ermo Saks, proprietar al unei companii de producţie audiovizuală în capitala Tallinn, unde costurile sunt cu 48 la sută mai mici decât în Finlanda.
La doar două decenii după ce a ieşit din fosta Uniune Sovietică, Estonia se simte mai în siguranţă în clubul euro. "Pentru un stat mic şi sărac de la periferie, care o are pe Rusia ca vecină, statutul de membru al nucleului european este încă foarte valoros, chiar dacă zona euro este într-o perioadă de mare dificultate", spune Andres Kasekamp, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tartu.
Înainte de a se alătura zonei euro, Estonia a atins un nivel de probitate fiscală la care Grecia ar putea doar să viseze, remarcă Busienss Week. Economia Estoniei s-a contractat cu aproape o cincime în 2008 şi 2009, după explozia bulei imobiliare, iar criza financiară globală a făcut imposibilă creditarea. Ca răspuns, guvernul a redus salariile din sectorul public cu 10 la sută, a mărit impozitele, a luat mai multe dividente de la societăţile de stat decât plănuia şi a îngheţat contribuţiile la sistemul de pensii pentru a îndeplini cerinţele de deficit bugetar necesare intrării în zona euro.
Până la sfârşitul anului 2011, datoria publică măsura 5,8 la sută din Produsul Intern Brut, adică cea mai scăzută rată din UE, iar bugetul de stat era chiar în surplus. În 2011, economia Estoniei a crescut cu circa 7,9 la sută faţă de anul precedent: adoptarea monedei euro a amplificat nivelul de confort al partenerilor săi comerciali din UE, drept pentru care au importat mai mult din Estonia.
"Cel mai important lucru este că am pus capăt tuturor speculaţiilor pe seama unei posibile devalorizări", spune Priit Perens, Chief Executive Officer la Swedbank AS, cel mai mare creditor din Estonia. Şi tocmai îngrijorările că toate ţările baltice ar putea înregistra o devalorizare, a scăzut încrederea investitorilor, pentru o perioadă lungă de timp. O devalorizare ar fi fost dezastruoasă, deoarece băncile din Estonia au început creditarea în euro înainte ca ţara să adopte oficial moneda comună. Achitarea unor credite exprimate în euro, cu coroane devalorizate, ar fi însemnat o povară zdrobitoare pentru întreprinderi şi populaţie.
Cincizeci şi sase la sută din cei 1,3 milioane de locuitori din Estonia, încă susţin adoptarea monedei unice, în timp ce 42 la sută regretă această decizie, potrivit unui sondaj comandat de guvern în octombrie. Cei care sunt împotriva adoptării invocă sacrificiile prin care au trecut pentru a beneficia de euro. "Nu văd pentru ce a trebuit să adoptăm euro. Costul aferent a fost prea mare comparativ cu beneficiile", e de părere un bărbat de 30 de ani.
Nemulţumirile s-ar putea înteţi în următoarele două luni, atunci când Parlamentul estonian va ridica problema utilizării fondurilor strânse la Fondul european de stabilitate financiară pentru a salva Grecia. Estonia a garantat deja două miliarde de euro în împrumuturi EFSF, o sumă importantă pentru un guvern al cărui buget pe 2011 a fost de 6 miliarde de euro.