Actuala evolutie periculoasa a situatiei din Balcani isi are originea in acumularea unor importante decalaje economice intre Estul si Vestul continentului european.
Raportul Bancii Mondiale – „Indicatorii dezvoltarii mondiale 1999” – constata ca „in Europa de Est si in tarile fostei Uniuni Sovietice, milioane de oameni au fost martorii scaderii drastice a nivelului de trai in perioada dificila de tranzitie catre economia moderna de piata. Daca, in 1989, circa 14 milioane de oameni din economiile in tranzitie din aceasta zona traiau sub limita saraciei – limita definita printr-un venit de 4 USD/zi – la mijlocul anilor ‘90, numarul lor ajunsese la 147 de milioane, adica o persoana din trei”.
Sustinerea democratiilor in aceste state, evitarea pericolului de reintoarcere la nationalismul comunist presupun un efort continuu de stabilizare macroeconomica si reforme structurale, care nu se pot face decat prin indatorarea externa tot mai mare a acestor tari. Sa ne amintim ca in fosta RDG s-au cheltuit 600 miliarde dolari fara sa se obtina o redresare spectaculoasa.
Un posibil raspuns la aceste probleme grave a fost avansat de Comitetul Balcanilor, intrunit la Washington, cu ocazia recentelor reuniuni ale Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.
Comitetul, din care fac parte 33 de tari, intre care si sase tari balcanice (Albania, Macedonia, Bosnia-Hertevgoina, Bulgaria, Croatia si Romania), a stabilit ca Banca Mondiala si Uniunea Europeana sa conceapa un Plan european de reconstructie si dezvoltare pentru aceasta zona. Prin asistenta bilaterala si internationala, trebuie sa se evite ca tarile beneficiare sa se indatoreze si mai mult, iar bugetele lor sa fie crutate de dezechilibre pe termen mediu – subliniaza comunicatul dat de Comitetul Balcanilor.
Sunt avute in vedere o serie de masuri complexe – financiare, economice si sociale – de sustinere a tarilor balcanice pentru: atenuarea pierderilor generate de razboiul din zona, facilitati compensatorii pentru scaderea exporturilor, garantarea unor imprumuturi cu dobanda scazuta si recomandari facute investitorilor din UE sa nu ocoleasca zona.
Incepand cu anul 2000, UE va aloca anual 600 milioane euro pentru sustinerea ritmului adaptarilor si reformelor structurale in Romania.
Programul de reconstructie si dezvoltare al UE trebuie sa gaseasca in Romania un climat economic, institutional si juridic favorabil cooperarii si integrarii.
Faptul ca tari mai mici din zona central-europeana au beneficiat de investitii straine de cateva ori mai mari decat Romania ridica, in mod firesc, intrebarea: cum ne-am pregatit pentru a veni in intampinarea investitorilor straini?
Capacitatea de a proiecta dezvoltarea
Un posibil raspuns la aceasta intrebare a oferit ancheta organizata de camerele de comert din Germania in randul investitorilor germani in Romania.
Rezultatele anchetei date publicitatii prin Reprezentanta Economiei Germane din Bucuresti au surprins o serie de diferente culturale in ceea ce priveste aprecierea fezabilitatii unei investitii. Astfel, investitorul german prefera o investitie noua, facuta de la A la Z, pe un teren gol (green field), decat sa preia prin privatizare o intreprindere existenta. Explicatia este data prin dificultatea de impunere a modelului german de management, gandirea tipic centralizata a partenerului roman fiind explicabila prin cultura de intreprindere existenta, lipsa de motivatie a personalului roman.
Cu toate ca exista oportunitati certe pentru investitii in Romania (apropiere geografica, forta de munca calificata, la un pret relativ scazut, dimensiune importanta a pietei interne), totusi asteptarile partenerilor externi cu privire la politica de promovare guvernamentala nu s-au confirmat in totalitate. Astfel, stabilitatea politica si legislativa declarata nu a avut confirmare in realitate, facilitatile fiscale au fost suspendate, caracatita birocratiei nu slabeste stransoarea, iar timpul Legislativului si Executivului se iroseste in discutii sterile.
Vorbind, intr-un interviu, despre climatul politic din Romania, presedintele Clubului de la Roma, Ricardo Diez Hochleitner arata: „Disputele, diferentele de opinie sunt ceva normal, dar cu o singura conditie: ca ele sa nu fie aruncate in fata lumii cu orice prilej, oferind opiniei publice internationale imaginea unei tari instabile si profund divizate”. In ancheta amintita, germanii numesc acest fenomen „dezbateri neproductive”, care intarzie restructurarea, reforma administrativa, inclusiv procedurile vamale, reforma fiscala, masurile de stimulare a IMM, a agriculturii, a turismului. Exemplul cel mai recent: cea mai importanta privatizare actuala, cu firma Renault, asteapta o precizare de pozitie printr-un act normativ ce intarzie.
Ordonanta de urgenta privind facilitatile acordate investitorilor strategici (reduceri de impozite si taxe pentru investitii de peste 50 milioane USD, cu crearea a minimum 1.000 de locuri de munca, in care productia sa fie destinata in proportie de minimum 50% exportului, amplasate in zone de interes), desi intruneste un consens general, a fost blocata la cererea FMI.
In luna mai, urmeaza ca Guvernul sa prezinte Parlamentului Legea pentru accelerarea reformei economice, care va aduce o serie de facilitati investitorilor. Astfel, se renunta la un nivel minim de pret, se trece la vanzarea in rate a societatilor, cu un avans minim de 35% din valoarea societatii, cu plata in maximum trei ani, se reglementeaza situatia juridica a terenului pe care se afla societatea privatizata, se diversifica institutiile publice cu drept de a privatiza, respectiv ministere, autoritatea administratiei publice locale. Este de dorit ca aceasta diversificare a privatizatorilor sa aiba loc concomitent cu instituirea unor masuri asiguratorii impotriva riscului de neplata, care sa fie incluse in contracte.
In vederea identificarii unor proiecte care sa fie finantate de UE, Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala a solicitat camerelor de comert teritoriale sa furnizeze informatii privind oportunitatea realizarii unor parcuri industriale, amenajari portuare, silozuri, fabrici in diferite zone din tara, proiecte care sa intruneasca criteriile de eligibilitate stabilite.
De seriozitatea si competenta cu care vor fi abordate toate aceste probleme depinde consistenta asistentei acordate Romaniei.