Inaugurarea barajului de 243 de metri înălţime s-a derulat "în prezenţa miniştrilor şi ambasadorilor din mai multe ţări, printre care prim-ministrul Hailemariam Desalegn", a anunţat postul de radio public Fana pe site-ul său de internet.
"Gibe III", situat la o distanţă de circa 350 km de capitala Addis Abeba, este cel mai important dintr-o serie de baraje hidroelectrice pe care Etiopia le construieşte pe râul Omo, care curge dinspre nord spre sud.
Noul baraj ar urma să atingă o capacitate de 1870 MW, ceea ce va face din el cel de al treilea baraj din Africa şi va aduce capacitatea energetică a Etiopiei la 4.200 MW. O parte din energia generată de Gibe III ar urma să fie exportată în Kenya.
Construcţia, începută în urmă cu nouă ani şi care a avut numeroase întârzieri, ar fi costat 1,5 miliarde de euro, fiind finanţat în proporţie de 40% de statul african şi de 60% printr-un credit la China Exim Bank.
În condiţiile în care nu are resurse de gaz sau petrol, Etiopia mizează pe potenţialul său de energii regenerabile pentru a-şi susţine rapida dezvoltare economică. Addis Abeba nu vrea doar să-şi producă integral necesarul de electricitate, ci şi să exporte în ţările vecine.
Etiopia vrea să-şi sporească capacitatea hidroelectrică până la 40.000 MW în 2035, în primul rând datorită apelor Nilului. Barajul aşa-numit "Marea Renaştere", un alt proiect în construcţie pe Nilul Albastru, ar urma să atingă o capacitate de 6.000 MW, echivalentul a şase reactoare nucleare.
Criticii "Gibe III", care a început deja să producă electricitate în 2015, se tem ca acesta să nu bulverseze viaţa a sute de mii de persoane care trăiesc în aval până la lacul Turkana, în Kenya vecină, şi să condamne acest lac care îşi asigură 80% din resurse din fluviu, potrivit ecologiştilor kenyeni.
AGERPRES
