Este din nou scandal în Ținutul Secuiesc. Împărțirea României în mai puține județe, din 41 să rămână 15, așa cum prevede proiectul de reformă administrativă, nu ține cont de tradițiile istorice și culturale.
Ținutul Secuiesc arde iar
Potrivit unui colaborator extern al Institutului de Afaceri Externe din Ungaria, reforma administrației publice din România îi va afecta pe maghiarii din Ținutul Secuiesc. Reforma vizează reducerea numărului de județe din România de la 41 la doar 15.
Conform acestei propuneri, Ținutul Secuiesc ar fi divizat pentru a forma noile entități administrative. Zsolt Pászkán a declarat pentru InfoRadio menționează că, în prezent, implementarea acestei reforme pare a fi puțin realistă.
Conform lui Zsolt Pászkán, argumentul principal în favoarea redistribuirii județelor este că există un exces de unități administrative, primării și, implicit, de angajați și personal administrativ. Această situație generează costuri suplimentare pentru stat, dificil de gestionat, iar o parte semnificativă a așezărilor nu se autosusține din punct de vedere financiar conform reglementărilor românești.
Pe lângă aceasta, Zsolt Pászkán a explicat că România are deja regiuni de dezvoltare conform cerințelor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Însă acestea nu s-au dovedit a fi semnificativ mai eficiente.
„Sistemul politic și administrativ din România este prea personalizat și centralizat. Și, chiar și în cadrul unei regiuni de dezvoltare, acele județe cu o conducere mai înrădăcinată și mai apropiată de guvern primesc mai multe resurse, în timp ce altele sunt marginalizate”, a declarat colaboratorul extern al Institutului Afaceri Externe din Ungaria, adăugând că, o cooperare naturală nu s-a dezvoltat sau este foarte greu de dezvoltat.
Conform lui Zsolt Pászkán, reforma propusă în prezent ridică întrebarea privind modul în care aceasta ar diferi de ceea ce s-a întâmplat până acum. Fără a aborda în mod corespunzător chestiuni precum autodeterminarea.
El a subliniat că, în discuțiile despre autodeterminare, majoritatea oamenilor se concentrează doar asupra „amenințării” percepute în legătură cu maghiarii. În timp ce regiuni precum Moldova sau Bucovina ar fi deschise la posibilitatea autodeterminării.
Harghita și Covasna ar fi integrate în județul Brașov
Zsolt Pászkán a menționat că Bucovina, de exemplu, ar fi conceptualizată ca un fel de județ. Cu toate acestea, în ceea ce privește Ținutul Secuiesc, acest lucru ar fi de neconceput. Și se află în proces de gândire cu privire la modul în care ar trebui împărțite aceste noi județe.
Mai exact, Județul Mureș ar urma să fie inclus într-o altă regiune, în timp ce județele Harghita și Covasna ar fi integrate în județul Brașov.
Așa cum a mai precizat, exercițiul românesc al puterii, aspirația clasei politice românești la „etnocid”, poate fi văzută în acțiune.
„Dacă totuși o vom face, haideţi să o vindem în aşa fel încât să eliminăm amenințarea maghiară și apoi va veni Canaanul aici”, astfel a rezumat Zsolt Paszkan atitudinea românilor.
Zsolt Pászkán a explicat că toate aceste propuneri se datorează în mare parte faptului că clasa politică începe un an electoral fără a avea o strategie clară pentru campanie. Astfel, această temă a fost adusă în discuție din necesitate.
Accentuând că Guvernul român se confruntă cu o situație delicată. Situația bugetară este extrem de gravă. Ea a ajuns chiar la punctul în care nu s-au aventurat să elaboreze un buget suplimentar. Iar salariile sunt plătite din fondul de rezervă.