Președintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a afirmat luni într-o emisiune televizată, că România trebuia să atace în justiție blocarea aderării la Spațiul Schengen, la scurt timp după ce austriecii s-au opus în Consiliul JAI. ,,Trebuia să deschidem o acțiune în justiție”, spune acesta.
Liderul PMP: Sunt încălcate mai multe articole din Tratatul UE
Eugen Tomac a afirmat că România trebuia să atace în justiție blocarea aderării la Spațiul Schengen încă de anul trecut.
„Trebuia imediat după Consiliul de anul trecut când a fost blocat accesul în Spațiul Schengen să deschidem o acțiune în justiție. Sunt încălcate mai multe articole din Tratatul UE, din Tratatul nostru de aderare, din Tratatul de funcționare a UE pentru că atunci s-a intrat cu o propunere în Consiliul JAI și s-a ieșit cu două decizii.
Propunerea a fost ca România, Bulgaria și Croația să fie primite în spațiul de liberă circulație și a fost acceptată doar Croația. Din acel moment s-a creat un conflict juridic, nu doar unul politic, și el trebuie tranșat la Curtea de Justiție a UE, în cazul în care nu se va reuși în Consiliul European.
Ceea ce se mai poate face acum este să se dea o decizie, o concluzie a Consiliului prin care să se spună că România îndeplinește criteriile și trebuie să fie acceptată în Schengen. Pierdem de 10 ani în fiecare an cel puțin 10 miliarde de euro pentru că nu suntem beneficiari ai liberii circulații a bunurilor, serviciilor și mărfurilor, dincolo de dreptul de care este privat orice cetățean român”, a declarat Eugen Tomac în cadrul emisiunii de pe B1TV.
România şi Bulgaria nu au fost admise în spaţiul Schengen
Împotrivă au votat Austria şi Olanda fiindcă se tem de o intensificare a migraţiei către Occident. În schimb, Croaţia a devenit membră de la 1 ianuarie 2023.
Statele UE au decis să admită Croaţia în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2023. Astfel, controalele la graniţă au fost desfiinţate. În schimb, pentru admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen nu a existat unanimitate.
Iniţial se preconiza admiterea tuturor celor trei state membre ale UE în spaţiul Schengen.
Spațiul Schengen pe înțelesul tuturor
Conform Consiliului European, Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.
Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.
Apartenența la un spațiu fără controale la frontierele interne înseamnă că țările:
- nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice
- efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite
În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări:
- 23 dintre cele 27 de state membre ale UE
- toate statele membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția)
La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen. Controalele la frontierele interne cu Bulgaria, Cipru și România nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.