În câteva ore, „Mercedes – Benz Arena” din Stuttgart va găzdui meciul pe care toată lumea de aici și l-ar fi dorit finala Euro 2024.
Iar după cum au jucat cele două echipe, Germania și Spania ar fi meritat să se dueleze pe 14 iulie, pe „Olympiastadion” din Berlin, în marea finală.
Dar una dintre ele va trebui să moară încă din „sferturi”, diseară, pe malul râului Neckar.
Beckenbauer, Santillana, Matthaus, Sergio Ramos
Altădată, ce-i drept e mult de atunci, o ciocnire între Germania și Spania ar fi însemnat un meci Beckenbauer – Santillana, un Matthaus – Hierro, sau Kilnsmann – Butragueno, ori un Kros – Sergio Ramos. Marile vedete ale celor două naționale, ca un arc peste timp.
În dreptul lor și al coechiperilor lor s-au adunat Campionate Mondiale și Europene, Cupe ale Campionilor – Champions League pe stil nou -, Cupe UEFA, Supercupe și multe altele. Titluri de campioni în cele mai puternice campionate din lume, cât cuprinde.
De ce a ales Musiala naționala Germaniei
De câteva zile, marile ziare germane, în frunte cu tabloidul „Bild” pe post de port-drapel, urlă despre duelul Jamal Musiala – Lamine Yamal. Li se analizează copilăria, adolescența, prestațiile din ultimul an, evoluțiile de la acest Euro. Jamal Musiala are 21 de ani, joacă pentru Bayern Munchen.
Tatăl său are naționalitate britanică și nigeriană, a jucat fotbal în Nigeria și are marele rol de a-l fi îndrumat în carieră. Carolin Musiala, mama sa, are origini poloneze, iar unele voci s-au întrebat dacă Jamal n-ar fi putut juca și pentru Polonia. El putea să joace și pentru Nigeria. El a jucat pentru Anglia la echipele de tineret între 15 și 21 de ani.
În februarie 2021, el a ales naționala de seniori a Germaniei. „Am o jumătate de inimă care bate pentru Anglia și cealaltă pentru Germania. Am ales însă Germania, țara în care m-am născut”. Jamal Musiala s-a născut pe 26 februarie 2003, în Stuttgart.
Un copil, Lamine Yamal
Rivalul de diseară al lui Musiala este un puști care va împlini 17 ani pe 13 iulie. Lamine Yamal s-a născut în Esplugues de Llobregat, o suburbie a Barcelonei, din tată marocan și mamă ecuadoriană. Familia lui s-a mutat la Barcelona când avea 7 ani și atunci a intrat pe porțile celebrei „La Masia”, academia de juniori a marelui club catalan.
„Bild” tot dă, pe cearceafuri întregi de print, să-l scoată câștigător pe Musiala. „Jamal câștigă cu 6,5 milioane de euro mai mult decât Yamal”. Comparând salariul lui Musiala de la Bayern, cu cel al lui Yamal de la Barcelona.
Concret, 9 milioane contra 2,5 milioane de euro. Uitând să spună că între cei doi e și o diferență de 4 ani și jumătate.
Numai Nagelsmann să nu fii!
În România se folosește expresia „la fotbal, la agricultură și la politică se pricepe toată lumea”. Sau că „suntem țara cu 18 milioane de selecționeri”. Stați, să-i vedeți pe nemți. După victoria cu Danemarca, 2-0, în „optimi”, Julian Nagelsmann, antrenorul Mannschaft, a avut parte de zeci de formule de echipă cu care să bată Spania.
În studiourile Tv și în ziarele lor care tipăresc zeci de pagini fiecare, cu supliment de sport și de Euro obligatoriu. Marii foști fotbaliști germani sau moderatorii lor Tv sunt fiecare un Nagelsmann.
Din punctul ăsta de vedere, Germania ar putea fi, glumind, țara cu 80 de milioane de selecționeri.